Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Relaţii publice > Versiunea pentru printare

primită de la doamna deputat Theodora Șotcan (Grupul parlamentar al PSD)
La precedenta criza economică noi toţi am salvat băncile. Acum e rândul lor sa ne salveze pe noi. Costul acestei crize trebuie suportat de noi toţi.

Revenindu-şi, încet-încet, din şocul faptului că era cât pe-aci să devină prim-ministru, ceea ce nu şi-a dorit niciodată, nici măcar atunci când a acceptat să fie propunerea preşedintelui Iohannis pentru funcţia de premier, domnul Cîţu a început să inunde iarăşi spaţiul public cu înţelepciunea dumnealui.

Ultima dovadă a puterii sale supraomeneşti de a distinge binele şi răul în economie este oferită de afirmaţia conform căreia „este clar că trebuie ca acest cost al acestei crize să fie suportat de toată lumea, trebuie să fim solidari”. Până aici, toate bune şi frumoase, dar cum înţelege domnul Cîţu această solidaritate? Cine trebuie să fie solidar cu cine? Evident, angajaţii din sistemul public, cărora presupunem că ar trebui să li se reducă din nou salariile. Sau să fie disponibilizaţi, după caz. Tot ce ne spune tentativa de prim-ministru este că „sunt multe forme de a reduce costurile aparatului public”.
Cu alte cuvinte, ceea ce intenţionează, cu adevărat, domnul Cîţu este să revină la logica austerităţii din perioada Băsescu-Udrea-Boc. De altfel, dorinţa domnului Cîţu este cel puţin la fel de veche precum cariera sa politică şi a exprimat-o în repetate ocazii încă de pe când coronavirusul nu părăsise liliacul din care ne spun oamenii de ştiinţă că provine. Să presupunem, aşadar, că marele economist chiar doreşte să distribuie echitabil povara crizei provocate de pandemie.
Ei bine, în această situaţie, nu ar fi echitabil, domnule Cîţu, să împărţim această povară şi cu sponsorii dumneavoastră, respectiv băncile? Din câte îmi amintesc eu, cu ocazia ultimei crize, atât în România, cât şi in Europa sau Statele Unite, statele au salvat băncile cu probleme cu fonduri obţinute din măsurile de austeritate impuse populaţiei. Ceea ce a adâncit criza dar, slavă Domnului, a salvat băncile. Sau, mai clar spus, noi le-am salvat! Oare nu ar fi normal ca acum, după o perioadă suficient de lungă în care economia a prosperat şi băncile au realizat profit, să fie solidare şi să ne salveze ele pe noi?
Noi, social-democraţii, aşa credem, şi de aceea am depus o iniţiativă legislativă prin care dorim să acordăm atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice posibilitatea de a suspenda rambursarea creditelor până la 31 decembrie 2020 dar (foarte important!!!) fără costuri suplimentare! Exact acest aspect diferenţiază iniţiativa noastră îndreptată către oameni de iniţiativa dumneavoastră îndreptată către bănci, cu celebra „dobândă la dobândă”, ceea ce ar fi dus practic la creşterea ratelor lunare pentru debitorii care utilizau acest mecanism!
Și din câte se poate observa, exact acest lucru nu vă convine! De unde ştim asta? Ne spune chiar reprezentantul dumneavoastră, domnul Bogdan Huţucă, cel care, după ce ne ameţeşte repetând necesitatea unei alocări juste resurselor financiare, plânge la rândul său pe umerii băncilor care nu ar mai avea, în cazul acesta, de unde să plătească deponenţilor dobânda cuvenită conturilor acestora.
Am fi de-a dreptul impresionaţi, domnule Huţucă, de preocuparea dumneavoastră dacă nu am şti cu toţii cam cât de apropiate de 0% sunt aceste dobânzi. Dacă nu am fi constatat cu surprindere că dintr-o dobândă nulă sau slab pozitivă rezultă o dobândă negativă atunci când se aplică şi comisioanele de retragere, de administrare etc. (chiar, domnule Huţucă, cum se administrează un depozit? Dar un card? Ce primesc banii noştri în bancă? Apă, mâncare, aşternuturi curate?) Pe scurt, dacă nu am şti că practic plătim băncile să găzduiască banii noştri, din care ulterior fac profit a doua oară, acordând credite.
Dacă acesta este motivul pentru care nu se poate amâna plata ratelor fără „dobândă la dobândă”, mă întreb dacă nu am putea renunţa la aceste dobânzi atât de împovărătoare pentru bănci. Sunt convinsă că mulţi deponenţi n-ar avea nimic împotrivă.
Revenind la aceeaşi onorabilă solidaritate, nu ar trebui ea practicată şi de alţi preferaţi de-ai dumneavoastră, furnizorii de utilităţi? Pentru că tot noi am introdus şi o altă iniţiativă, prin care dorim să oferim persoanelor aflate în dificultate posibilitatea de a solicita amânarea plăţii facturilor la utilităţi pentru o perioadă de trei luni, urmată de plata eşalonată a acestora pe o durată de 12 luni, fără dobânzi şi penalităţi de întârziere. Exact în aceeaşi idee ca în cazul amânării plăţii ratelor, dacă tot spuneţi că „toţi trebuie să dăm dovadă de responsabilitate şi solidaritate”, de ce numai furnizorilor de utilităţi nu li se cere să fie solidari?
Domnilor reprezentanţi ai PNL, să spunem lucrurilor pe nume: iar vreţi ca tot cei lipsiţi de posibilităţi materiale să facă sacrificii? Iar suntem obligaţi să îi susţinem pe cei mult mai avuţi decât noi?
În concluzie, nu pot să vă adresez decât un sincer şi concis apel: nu intraţi iar în logica austerităţii! Austeritatea nu face decât să producă o spirală a sărăciei! Dacă diminuaţi veniturile unei persoane care oricum nu are decât venituri medii sau cel mult decente, nu faceţi decât să diminuaţi cererea, consumul. Dacă scade consumul, scad şi producţia şi distribuţia de bunuri, şi atunci economia scade în ansamblul ei. Agenţii economici de mari dimensiuni pot suporta o astfel de perioadă de austeritate (chiar profită de ea pentru a diminua salariile angajaţilor), dar cei mici şi medii dau faliment. Asta doriţi? Dacă da, măcar spuneţi-ne sincer.
Dacă nu, şi vreţi ca economia românească să îşi revină cât mai repede din această criză, atunci ajutaţi-i pe cei care au nevoie cu adevărat şi nu sesizaţi Curtea Constituţională asupra iniţiativelor adoptate astăzi, pentru a nu întârzia intrarea lor în vigoare până când practic nu vor mai fi nimănui de ajutor! Dacă nu doriţi sau nu puteţi face nimic pentru oamenii simpli (ceea ce aţi dovedit prin faptul că nu aţi votat iniţiativele noastre), măcar nu ne încurcaţi pe noi, cei care dorim şi putem!
Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 25 septembrie 2026, 13:13