|
primită de la preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, domnul deputat Angel Tîlvăr (Grupul parlamentar al PSD)
Abordările naţionaliste nu contribuie la întărirea proiectului european
Nu cu mult timp în urmă, liderii UE purtau discuţii pentru zecimalele următorului cadru financiar multianual. Astăzi, preocupările se centrează pe instrumente de asistenţă financiară în valoare de sute de miliarde de euro, pentru atenuarea, cel puţin pentru o perioadă, a consecinţelor economice care nu ar fi putut fi anticipate cu puţin timp în urmă.
Într-adevăr, asistăm la o reaşezare a priorităţilor. Acest lucru, însă, nu trebuie să conducă la concluzia că perspectiva naţionalistă în ceea ce priveşte răspunsul la criza generată de COVID-19 este soluţia salvatoare.
Aş spune că, din contră, acum este momentul ca UE să îşi arate puterea ca „uniune”.
Din momentele dificile putem învăţa mult. Această experienţă poate contribui la formularea unor soluţii pentru ieşirea din criză.
În primul rând, un sistem de sănătate public robust va trebui să fie unul dintre cei mai importanţi piloni în arhitectura proiectului european, cu atât mai mult cu cât, chiar şi înaintea declanşării crizei coronavirusului, dezbaterile europene reliefau dorinţa cetăţenilor de a avea mai multe fonduri alocate sistemelor de sănătate.
Apoi, este nevoie de investiţii masive în domenii prioritare, precum cercetarea şi inovarea. Uniunea va trebui să găsească noi modalităţi de a promova excelenţa ştiinţifică, de a o menţine pe continent, de a o folosi mai bine şi de a limita dependenţele globale existente.
Un alt element căruia trebuie să-i acordăm mai multă atenţie este conectivitatea digitală, care şi-a dovedit utilitatea atunci când există provocări comune, atât la nivel european, cât şi la nivel global.
Cu toate acestea, este esenţial pentru UE să asigure şi să garanteze infrastructura digitală în situaţii de criză. Nu cred că mijloacele de comunicare vor înlocui foarte curând contactul direct dintre oamenii chemaţi să rezolve situaţii comune. Și spun asta, şi din perspectivă parlamentară, întrucât am constatat în această perioadă că maniera tradiţională de dezbatere este greu de înlocuit cu una exclusiv online.
Pe parcursul acestei crize, am realizat cât de importante sunt dialogul şi dezbaterea, în forma lor consacrată, pentru continuarea îndeplinirii rolului parlamentului şi anume, reprezentarea intereselor cetăţenilor, legiferarea şi controlul asupra executivului.
Pe de altă parte, experienţa COVID-19 a evidenţiat şi nevoia de profesionalism şi expertiză. S-a văzut clar legitimitatea crescândă pe care oamenii au acordat-o profesioniştilor care conduc lupta împotriva virusului. Conform celui mai recent studiu realizat luna trecută de UniversitateaOxford şi Institutul Reuters, oamenii de ştiinţă, medicii şi alţi experţidin sănătate reprezintă cele mai credibile surse de informaţie în ceea ce priveşte provocările prin care trecem în această perioadă.
Însă, printre lucrurile îngrijorătoare pe care trebuie să le evităm pe viitor, la loc de frunte stă tentaţia naţionalismului, care a fost evidentă, atât la începutul crizei, când am asistat la o adevărată competiţie a statelor pentru acces la medicamente, măşti şi dispozitive necesare ATI, cât şi ulterior, când măsuri naţionale luate neglijând şi o perspectivă europeană au dus la asperităţi şi stridenţe în ceea ce priveşte relaţiile în interiorul UE.
De exemplu, fiecare ţară, pe bună dreptate, şi-a adus propriii cetăţeni acasă, acest lucru fiind posibil şi datorită legislaţiei şi cooperării din cadrul UE.
De aceea, liderii care îşi descoperă vocaţii naţionaliste, trebuie să se gândească de două ori înainte de a acţiona şi să nu pună în pericol apartenenţa unei ţări sau a alteia la proiectul european.
Prin specularea în mod populist şi demagogic a unor teme naţionaliste, cu intenţia vădită de a le folosi în competiţia politică internă, anumiţi lideri politici nu fac altceva decât să se plaseze în afara unui proiect pe care popoarele lor şi l-au dorit.
Păstrarea identităţii este compatibilă cu promovarea solidarităţii europene, deoarece acest element este o condiţie indispensabilă pentru o cooperare mai profundă între statele membre, pentru un viitor comun mai bun.
În acelaşi timp, afirmarea unei perspective naţionale, dar fără accente naţionaliste, nu trebuie să fie văzută ca fiind în contradicţie cu valorile care au dus la apariţia Uniunii Europene.
|
