|
primită de la doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Guvernul adoptă „zero măsuri” în plină criză agricolă.
Este necesară o moţiune împotriva ministrului Agriculturii şi urgentarea unor măsuri sustenabile.
Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi coordonatorul Departamentului pentru Educaţie, a susţinut o declaraţie politică importantă în plenul Parlamentului, subliniind necesitatea unor demersuri responsabile şi urgente, cât şi de o implicare activă din partea Guvernului pentru gestionarea situaţiei de criză din agricultura românească, o criză complexă, determinată în primul rând de nivelul redus al precipitaţiilor din ultima jumătate de an.
„Expresia «criză agricolă» nu este exagerată în această perioadă dificilă în care nu trebuie să fii expert în domeniul agricol pentru a înţelege că România se confruntă cu cea mai severă secetă şi, implicit, cu numeroase probleme în agricultură, prin raportare la ultimii ani, alături de efectele numeroase ale crizei economice generate de pandemia de coronavirus. Este tragic faptul că România riscă să nu mai fie «grânarul Europei» şi să devină ţara în care producţia agricolă depinde în proporţie de mai bine de 80% de precipitaţii”, a susţinut deputatul ieşean.
Grav este faptul că guvernul Orban a adoptat până acum «zero măsuri în agricultură», chiar dacă are cunoştinţă de toată această situaţie. Încă din toamna anului 2019, directorul ANM afirma că lipsa de precipitaţii va afecta profund campania de pregătire a terenurilor pentru noul an agricol şi pentru înfiinţarea culturilor de toamnă, încât doar un nivel ridicat de implicare şi implementare a măsurilor concrete ar putea salva aceste culturi ale anului 2020. Recent, în ziua de 23 aprilie, o nouă declaraţie din partea Administraţiei Naţionale de Meteorologie prezintă clar situaţia actuală: «Vorbim de un fenomen de secetă pedologică puternică şi extremă în zona Munteniei, în Dobrogea şi Moldova. Ca urmare a lipsei precipitaţiilor, fenomenul s-a extins şi în Banat, Crişana, în cea mai mare parte a Transilvaniei».
Ce a făcut concret în această perioadă Guvernarea PNL? Nimic! Iar ministrul Agriculturii a rămas mereu în plan secund, într-o inactivitate surprinzătoare, fără soluţii, fără iniţiative sau strategii de etapă.
„Aşadar, o moţiune împotriva actualului ministru al agriculturii este un demers legitim, o actiune logică şi necesară, în contextul lipsei de competenţă, de implicare şi eficienţă. Am aşteptat zadarnic identificarea unor soluţii, conceperea unor strategii adecvate pentru domeniul agricol, un domeniu confruntat cu aceste condiţii dificile. Din nefericire, cele 7 luni de guvernare ineficientă (octombrie 2019- aprilie 2020) reprezintă deja un timp valoros de acţiune pentru această zonă vitală, timp care a fost irosit iremediabil.”
Deputatul PSD de Iaşi, prof. dr. Camelia Gavrilă, sintetizează constatările specialiştilor care consideră că problema lipsei precipitaţiilor tinde să devină cronică în agricultură, cu următoarele consecinţe îngrijorătoare:
Producţia de anul acesta se va diminua considerabil, seceta va risca să calamiteze suprafeţe importante de cereale, iar cele mai mari pierderi vor fi suportate de către cei care nu şi-au asigurat culturile agricole, care nu posedă sisteme de irigare şi nu utilizează integral tehnologiile de creştere a culturilor agricole;
Cel mai puternic impact social este resimţit mai ales în mediul rural, unde trăieşte aproximativ 47% din populaţia României. Agricultura, o ocupaţie tradiţională pentru ţara noastră, în sensul că 28% din populaţie este încă ocupată în acest sector, rămâne dependentă, în mare parte, de condiţiile meteorologice.
Cu o afectare de peste 90% a culturilor existente în Moldova, multe ferme, unităţi agricole, agricultorii sunt în risc de faliment şi de a nu putea să realizeze la timp rambursarea creditelor la bănci, fără intervenţia rapidă a Guvernului sau gestionarea eficientă a activităţilor specifice;
Existând, de asemenea, o complexă interdependenţă a domeniilor de activitate, cu influenţe negative în lanţ, sectorul animalier ar putea întâmpina probleme similare din lipsa aprovizionării cu hrană, ca urmare a reducerii producţiei de cereale.
Partidul Social Democrat a propus o serie de măsuri pentru diminuarea efectelor negative ale secetei actuale: declararea stării de calamitate naturală, acordarea de vouchere pentru seminţe, pesticide, îngrăşăminte şi motorină, linie de credit cu garanţii de stat pentru fermieri, umplerea tuturor canalelor cu apă şi suspendarea plăţii acesteia şi accelerarea investiţiilor pentru sistemele de irigaţii şi anti-grindină. La fel de importante şi utile sunt şi unele măsuri anunţate la nivelul Uniunii Europene pentru a susţine acest domeniu esenţial, grav afectat.
Fermierii înşişi subliniază urgenţa unor măsuri guvernamentale sau de nivel european vizând facilităţi pentru lucrătorii din agricultură, identificarea unor soluţii privind plata în avans a subvenţiilor pentru campania 2020-2021, plata de către APIA a restanţelor către fermieri, derularea cu prioritate a apelurilor pe proiectele gestionate de AFIR, sprijin pentru procurarea inputurilor şi pentru obţinerea accesului la raft pentru consumul populaţiei.
În acest nou context dificil, prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, alături de colegii social-democraţi, a susţinut şi a votat PENTRU iniţiativa legislativă care propune scutirea de la plata contribuţiei specifice de gospodărire a apelor, în sprijinul utilizatorilor de ape subterane pentru irigaţii, atât pe perioada stării de urgenţă, cât şi pe o perioadă de 6 luni de la încetarea acesteia.
„Consider că este nevoie şi de o atitudine preventivă pentru ca efectele acestui context de secetă să nu devină mai grave, crescând exponenţial în perioada următoare. Inerţia, pasivitatea, lipsa de implicare înseamnă un şir de consecinţe nedorite: preţuri mai mari la raft pentru români, scumpirea alimentelor de bază, posibila creştere a numărului de şomeri prin închiderea sau reducerea activităţilor companiilor agricole, slaba producţie şi implicit lipsa exporturilor pe pieţe europene, internaţionale, iar cele mai afectate în această perioadă vor fi activităţile agricole familiale”.
Factorii de risc rămân aceiaşi de la an la an în dezvoltarea agriculturii din România, iar măsurile actuale sunt sumare, luate cu întârziere, fără o anticipare a riscurilor, fiind mai mult o formă de combatere a efectelor negative deja produse. România înregistrează pierderi şi în acest domeniu, astfel încât observăm din nou că lipsa profesionalismului şi a coerenţei în guvernare, indiferent de segmentul de activitate, afectează întreaga societate şi vieţile oamenilor.
|
