|
primită de la doamna deputat camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Semnificaţiile zilei de 9 mai pentru români:
Ziua Europei, Ziua Independenţei şi Ziua Victoriei
Ne apropiem de o zi cu multiple semnificaţii pentru România, cu rezonanţe din istoria noastră recentă sau mai îndepărtată - Declaraţia de Independenţă a României în 1877, Ziua Europei şi victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Din perspectivă europeană, vorbim despre un concept nou, despre auspiciile unei alianţe politice, economice, culturale de anvergură, conturate cu speranţa că cetăţenii vor putea să trăiască în armonie şi bunăstare, în pace şi siguranţă, respectând supremaţia dreptăţii, a legităţii, a suveranităţii naţionale.
De la propunerea ministrului de externe francez, Robert Schuman, care sugera, în mai 1950, plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se verifica în acest fel producţia de armament, evitându-se posibilitatea unui viitor conflict militar, până la actuala Uniune Europeană a celor 27 de ţări au trecut 70 de ani de evoluţie, de împliniri şi consolidări ale valorilor comune. Procesul iniţial de integrare economică a fost însoţit firesc de un demers constant de integrare politică a statelor membre, de armonizare a intereselor şi responsabilităţilor, a idealurilor comune cu aspiraţii naţionale specifice.
Într-o lume a globalizării accentuate, a unui postmodernism bazat pe concurenţă, pe individualism, dar şi progres tehnologic, conştientizând, însă, şi impactul proiectelor comune, fondatorii Uniunii Europene şi-au dat seama că pentru a rezista unei pieţe politice, economice internaţionale, trebuie ca ţările membre să îşi propună aceleaşi obiective, având ca fundament valori, principii, o educaţie pentru diversitate şi incluziune, care să respecte sistemele naţionale de formare, cultura, istoria, tradiţiile învăţământului din fiecare ţară, dar să conţină şi elemente care asumă şi integrează valori şi obiective europene.
Ce înseamnă astăzi Uniunea Europeană? Vorbim despre 27 de state membre, din care 19 folosesc moneda oficială Euro, numeroase state formează spaţiul Schengen, ce include aproape toate statele membre ale UE, precum şi câteva ţări terţe asociate, România aflându-se încă în afara acestui spaţiu. Uniunea Europeană promovează multilingvismul, interculturalitatea, preţuirea pentru diversitate şi expresie culturală şi lingvistică, respectul pentru fiecare ţară. Sunt valorizate deschiderile spre dialog şi comunicare, dezvoltarea competenţelor lingvistice, după cum Uniunea este preocupată major de dezvoltare şi competitivitate a economiei, de aspecte sociale şi culturale vitale. De la uniunea realizată pe criterii economice, aceasta a devenit o entitate cu activităţi în diverse domenii, pornind de la politici de susţinere în vederea dezvoltării, de cooperare internaţională şi dezvoltare durabilă, combaterea sărăciei într-o lume în schimbare, politici de sănătate, de solidaritate socială şi incluziune, până la politici de mediu, de combatere a schimbărilor climatice, ocuparea forţei de muncă, programe sociale sau în domeniul educaţiei şi formării profesionale.
Astăzi, se poate spune că Uniunea Europeană a reuşit să treacă, în timp, peste barierele economice, sociale, naţionale sau internaţionale, peste prejudecăţi şi opinii critice, eurosceptice, mai ales prin perseverenţă, demersuri raţionale şi diplomaţie, prin programele realizate, prin analiza şi integrarea de modele şi bune practici în diferite domenii sau prin strategiile economice, sociale, educaţionale şi culturale obiective, creative şi deseori vizionare.
Uniunea Europeană rămâne un proiect complex, de construcţie europeană, ce părea până de curând indestructibil. Odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în ianuarie 2020, au devenit evidente şi fisurile politice, la această decizie ce a slăbit mesajul Uniunii Europene adăugându-se astăzi şi efectele pandemiei pe care o traversăm, cu toate implicaţiile internaţionale ale acestui moment dramatic.
Astfel, de multe ori analiştii, experţii, vocile din presă acuză conducătorii Uniunii că sunt preocupaţi în primul rând de imaginea publică, lăsând în plan secund identificarea unui consens din punct de vedere economic, politic şi cultural. Analiştii apreciază că noul coronavirus ar putea reprezenta provocarea decisivă, lovitura de graţie pentru UE, pandemia fiind, în opinia lor, mult mai periculoasă şi mai distructivă decât Brexitul.
Salvarea pare să vină tot prin puterea de adaptare şi reacţie a acestei alianţe, prin proiectul impresionant al Uniunii Europene de a pune în joc peste 1000 de miliarde de euro pentru Planul de relansare după criza provocată de COVID-19, plan ce ar trebui să fie transpus în practică începând cu data de 1 ianuarie 2021. Măsurile ar consta în împrumuturi, granturi şi investiţii private ce se vor derula pe parcursul a 3 ani.
Ajunsă la vârsta maturităţii, Uniunea Europeană traversează astăzi o etapă complexă, dificilă, o criză greu de imaginat în urmă cu 5 ani, un context în care ţările membre, confruntate cu o problemă medicală de proporţii, au solicitat, dar nu au primit susţinerea, ajutorul firesc şi aşteptat. Dincolo de valori şi aspiraţii europene, ne întrebăm cu preocupare dacă nu cumva este aniversarea anului 2020 una dintre cele mai atipice, dar şi mai problematice din istoria recentă…
De Ziua Europei, românii şi-ar dori mai multă cooperare pe toate planurile, abordare echitabilă a problemelor economice şi sociale din toate statele membre, fără diferenţe şi nuanţe subiective. Este nevoie de mai multă independenţă acordată mecanismelor financiare proprii şi soluţiilor locale, evitând o birocraţie excesivă şi o uniformizare internaţională ce nu pot avea efecte pozitive. De Ziua Europei, românii şi-ar dori poate un nou Plan Marshall, o strategie complexă şi eficientă pentru o Europă mai unită şi mai atentă la nevoile fiecărui stat membru. Doar în aceste condiţii putem previziona o Europă care să dăinuiască în timp, depăşind orice fel de ameninţări şi dificultăţi politice.
Dincolo de interogaţii şi dileme, de aprecieri sau opinii critice, cu emoţii şi credinţa că reuşitele şi experienţele parcurse ne-au păstrat solidari, să ne spunem “La mulţi ani”, dragi europeni, oriunde v-aţi afla în aceste momente de sărbătoare!
|
