|
primită de la domnul deputat Dumitru Oprea (Grupul parlamentar al PNL)
La mulţi ani, România, la mulţi ani, Europa!
9 mai este o zi cu o semnificaţie aparte pentru Europa şi pentru România. Data marchează declaraţia făcută, în 1950, de Robert Schuman, ministrul francez de externe, care a pus bazele Uniunii Europene de astăzi, pornind de la o colaborare politică improbabilă, între vechii rivali Franţa şi Germania, care a adus cea mai lungă perioadă de pace pe continentul nostru.
9 mai este şi ziua în care România şi-a declarat independenţa, în 1877, ziua când tânărul stat român a făcut pas decisiv pe drumul spre modernizare, reluat în forţă după 1989.
9 mai 2020 găseşte România, Europa şi lumea întreagă în faţa unei noi ameninţări, de data această medicale, cu efecte asupra solidarităţii şi stabilităţii proiectului politic care ne-a oferit prosperitate şi securitate tuturor.
De Ziua Europei, instituţiile UE aduc anul acesta un omagiu online numeroşilor europeni care, din solidaritate, îi ajută pe ceilalţi europeni să facă faţă crizei cauzate de coronavirus.
Solidaritatea este cuvântul cheie, în acest moment. Uniunea Europeană este sub mare presiune, pentru că toate ţările membre şi fiecare dintre cetăţenii săi aşteaptă de la această superstructură să le ofere salvarea medicală şi economică.
E adevărat, instituţiile UE s-au mişcat greoi la început şi multe voci s-au grăbit să-i strige fragilitatea. Dar apoi au reacţionat la provocare: ţările membre, inclusiv România, vor avea la dispoziţie fonduri de mii de miliarde de euro pentru revenirea la normal, a fost creată o rezervă europeană pentru echipamente de protecţie, cu un depozit şi în România, se caută soluţii comune pentru a nu limita dreptul la libera circulaţie şi la muncă, fundamentale în UE.
Uniunea Europeană este cel mai mare exportator mondial de bunuri prelucrate şi de servicii, cu peste 2.100 de miliarde de euro în 2019 şi o piaţă cu aproape 500 de milioane de consumatori cu venituri mari.
Dincolo de inevitabilele tensiuni care apar în criză, Uniunea Europeană trebuie să reziste, ca proiect politic, dar şi ca piaţă comună, iar membrii săi trebuie să mai înveţe o dată cum să se adapteze încât să asigure pacea şi prosperitatea să continue pe continent.
Provocările nu sunt doar de ordin medical, ci şi politic, iar lumea post-pandemie vine cu complicaţii atât din interior, dinspre ţările care s-au abătut de la democraţie, cât şi din exterior, dinspre alţi doi mari actori, China şi Rusia.
Primul, lovit puternic economic şi ca imagine, va încerca să recupereze spaţiul pierdut uneori cu agresivitate politică şi financiară. Al doilea nu se poate convinge că UE a devenit principalul jucător politic din Europa.
Dar ţările membre trebuie să rămână solidare în cadrul Uniunii Europene. România nu are voie să se abată de la drumul său pe calea modernizării europene, sub această umbrelă a UE. Inclusiv criza actuală ne-a arătat câtă nevoie avem unii de alţii, de fapt, şi ne-a arătat că numai împreună suntem puternici.
La mulţi ani, români, la mulţi ani, România, la mulţi ani, Europa!
|
