|
primit de la preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, domnul deputat Angel Tîlvăr (Grupul parlamentar al PSD)
Testul solidarităţii europene îl reprezintă viitorul cadru financiar multianual
În aceste zile, pe agenda celei de-a treia sesiuni plenare a Parlamentului European, organizată la distanţă, se află dezbaterea şi votul plenului faţă de relansarea economiei europene, prin intermediul viitorului buget multianual şi al fondurilor ce vor fi alocate pentru redresarea post-pandemie.
Întrucât actualul buget al UE pe termen lung se va încheia la 31 decembrie 2020, este nevoie de un nou orizont de planificare bugetară pentru următorii şapte ani, care să ţină seama de criza COVID-19 şi de consecinţele acesteia.
Eurodeputaţii au adoptat, miercuri, 13 mai, cu majoritate de voturi, o rezoluţie legislativă prin care solicită Comisiei Europene să prezinte, până la 15 iunie 2020, o propunere de Plan de urgenţă legat de viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM). Acest plan trebuie să fie unul eficient şi să ofere o „plasă de siguranţă” pentru beneficiarii programelor UE, astfel încât aceştia să nu rămână fără finanţarea de care beneficiază sub actualul CFM.
Ultimele luni au fost marcate de controverse şi amânări repetate ale deciziilor liderilor europeni, ceea ce semnalează o divizare profundă între viziunile şi priorităţile anumitor grupuri de ţări.
Este nevoie însă, cât mai rapid, de un plan care să nu lase pe nimeni în urmă, un plan care să aplice eficient principiul fundamental al solidarităţii, despre care s-a tot vorbit în ultimul timp. Pentru ca el să funcţioneze, acceptarea sa de către toate ţările membre, este o condiţie de bază.
Și pentru România, bugetul UE este un subiect vital. Soluţia de redresare post-coronavirus pentru România nu poate fi decât europeană şi trebuie depuse eforturi pentru ca ţara noastră să aibă acces egal cu celelalte state membre la viitoarele instrumente de relansare.
Fondul trebuie distribuit corect. Pentru a fi un motor al redresării economice şi al convergenţei reale în UE, sumele ar trebui alocate sub formă de subvenţii, nu de împrumuturi, iar distribuirea ar trebui să urmeze metoda folosită pentru fondurile de coeziune.
Aceasta este modalitatea optimă de a garanta că statele membre pot finanţa reconstrucţia economiilor lor şi de a lupta împotriva sărăciei, inegalităţii şi schimbărilor climatice, fără a genera noi datorii peste cele existente.
Ne concentrăm atenţia pe accesul la fondurile de relansare ale UE, dar ce se întâmplă cu programarea bugetară inteligentă pe plan intern? Există un plan al actualului guvern, prin care să fie regândit bugetul de stat şi reaşezat în funcţie de noile priorităţi?
Este evident că Guvernul României nu este pregătit pentru un dialog serios cu UE, de aceea sunt sceptic faţă de planul de relansare a economiei după pandemie, promis de către actualii guvernanţi.
Nici economiştii europeni nu întrevăd prea rapid o revenire a economiei în România, din cauză că la nivelul decidenţilor politici în momentul de faţă nu există nici măcar o viziune, dacă nu un plan concret de creştere sau de limitare a pagubelor.
Dacă luăm ca exemplu numai experienţa cu recentul proiect de lege privind starea de alertă înaintat de executiv Parlamentului României, şansa să avem din partea actualei guvernări un plan fezabil de revenire a economiei din criza pandemică este extrem de redusă.
Și, din păcate, de rapiditatea conceperii şi a implementării măsurilor economice la nivel naţional depinde convergenţa României cu UE.
|
