|
primită de la doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Examenele naţionale, traseul liceal şi admiterea în învăţământul superior - Dileme actuale, alegeri avizate, nevoia de consiliere -
Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreşedintele Comisiei pentru Învăţământ, Știinţă, Tineret şi Sport şi coordonatorul Departamentului pentru Educaţie, într-o recentă intervenţie în Parlament atrage atenţia Ministerului Educaţiei şi Cercetării asupra rolului consilierii psihologice în preajma unor examene importante şi a unor decizii de carieră şi aduce în prim-plan un set de probleme actuale din interiorul sistemului educaţional românesc, teme grave, accentuate major odată cu acest context pandemic.
„Anticipăm că perioada ce urmează este extrem de complexă în privinţa examenelor naţionale, a bacalaureatului, se adaugă evaluări formative, la final de semestru şi an şcolar, în sistem online. Într-o analiză din perspectivă pedagogică, raţională şi logică, ne putem întreba: cine îi sprijină, cine le oferă consiliere elevilor, în acest exerciţiu de selecţie, de autoanaliză sau analiză comparativă, cum se pregătesc pentru înscriere online la un liceu sau la o universitate? Șirul de interogaţii şi dificultăţi continuă - Dispune fiecare elev de logistica necesară pentru a finaliza acest demers de acasă, aceasta însemnând un laptop, un telefon performant sau o tabletă conectată la internet? Cum se realizează programele de consiliere şcolară acum, când nevoia este acută, după o perioadă de izolare şi interferenţă redusă cu ceilalţi, când trecerea de la un ciclu educaţional la altul implică informaţii, sugestii, nevoia de dialog, de recomandări şi susţinere”, a precizat deputatul ieşean.
Toate analizele şi dezbaterile publice din domeniul educaţiei subliniază că şcoala, în general, este una dintre cele mai afectate instituţii în perioada pandemiei, iar contextul epidemiologic nu pare să se apropie de final. Și anul acesta, admiterea în învăţământul liceal sau profesional, admiterea în învăţământul superior, procedurile de tip online implică numeroase aspecte, conotaţii şi evaluări, dar inevitabil apar şi probleme noi, discontinuitatea unui proces coerent şi riguros de învăţare, distanţarea socială faţă de profesori, de colegi şi prieteni, insuficienţa resurselor educaţionale, competenţe digitate de nivel mediu etc.
1.
Nivelul de pregătire al elevului înseamnă un rezultat care va fi influenţat semnificativ şi de prezenţa sau absenţa învăţământului online, de calitatea învăţării în ultima perioadă, de consecvenţa studiului şi aprofundarea cunoştinţelor. Șocul schimbării a fost, fără îndoială, resimţit de către elevi, iar îngrijorarea mea, ca profesor, se referă la o posibilă scădere a mediilor la examenele naţionale, în condiţiile unui examen concret, implicit riscul unui nivel diminuat de cunoştinţe, o pregătire insuficientă, dar şi anxietate, o stare emoţională accentuată, cu toate explicaţiile de context pedagogic diferit.
2. Competenţe şi aspiraţii: în aceste momente de alegere a traseului educaţional, elevul trebuie să dea dovadă de realism şi obiectivitate, să conştientizeze care sunt competenţele dobândite pe parcursul anilor de studiu, care este nivelul său de pregătire pentru a corela totul cu aspiraţiile şi aptitudinile sale, cu liceul, şcoala profesională sau specializarea vizată. Trebuie să recunoaştem că acest proces este unul intim, personal, ţine de personalitatea fiecărui elev, dar sunt decisive intervenţiile şi implicarea părinţilor, a consilierilor şcolari, a profesorilor pentru clarificarea opţiunilor cu şanse de succes şi pentru înţelegerea de sine.
3. Familia şi contextul social - admiterea atipică, în varianta online, în învăţământul superior va reprezenta un test de voinţă şi de motivaţie supremă pentru unii absolvenţi, chiar dacă maturitatea liceenilor reprezintă un plus de înţelegere şi orientare pentru viitorul profesional. În această perioadă, sprijinul esenţial trebuie să vină din partea familiei, al cărei rol este decisiv. Dialogul limitat prin „distanţarea socială” cu instituţia de învăţământ, cu dirigintele sau psihologul şcolii, lipsa instrumentelor digitale adecvate – toate acestea vor orienta elevul către singura formă de sprijin şi consiliere apropiată pe care o identifică: familia.
4. Consilierea şcolară: ELEVUL TREBUIE ASCULTAT, ÎNȚELES şi ulterior trebuie îndrumat. Din păcate, contextul pandemic prezintă o situaţie alarmantă, realitatea concretă fiind nefavorabilă: lipsa orelor de consiliere şcolară şi orientare în carieră, a întâlnirilor faţă în faţă cu specialiştii, chiar a orelor de dirigenţie dedicate subiectului. Am susţinut recent o iniţiativă legislativă care a trecut de Camera Deputaţilor, prin care intenţionăm să se ajungă la o medie de 500 elevi pentru un consilier de la o medie de 800, o temă stringentă a învăţământului preuniversitar, mereu amânată, dar care trebuie rezolvată rapid, indiferent de implicaţii şi costuri. Am constatat cu tristeţe şi îngrijorare, din discuţiile pe care le-am purtat cu profesori, directori, părinţi şi elevi, faptul că orele de consiliere sunt acum aproape inexistente, cu siguranţă insuficiente, iar diriginţii încearcă să gestioneze situaţia dificilă şi să răspundă cerinţelor educaţionale ale elevilor, dar şi problemelor formulate de părinţi, inclusiv pe tema orientării şcolare şi profesionale.
5. Gradul de dificultate al trecerii spre o altă etapă, în special în cazul admiterii la un nivel superior de educaţie. În acest sens identificăm o situaţie dificilă: admiterea la universitate exclusiv online îl scuteşte pe absolvent de anumite costuri financiare ce ţin de deplasare, dar pentru cei ce nu deţin infrastructura şi logistica necesară va reprezenta încă un pas important spre spre ezitare sau abandon.
„Lipsa unor măsuri imediate va avea consecinţe grave prin creşterea abandonului şcolar, prin faptul că elevul nu alege un liceu în funcţie de competenţele, motivaţia şi abilităţile dobândite; înscrierea dificilă la liceu sau la universitate şi lipsa unei infrastructuri digitale la nivel naţional ar putea descuraja mulţi elevi, aducând riscul de a renunţa la continuarea studiilor”, a declarat prof. dr. Camelia Gavrilă.
Deputatul ieşean propune anumite măsuri adecvate pentru diminuarea unor consecinţe negative în viitor:
O posibilă soluţie este reprezentată de realizarea unor ghiduri pentru admitere la un alt nivel de educaţie, inclusiv pentru abordarea sistemului online, cu prezentări succinte, recomandări, modalităţi de selecţie a traseului liceal sau profesional potrivit, recomandări mai elaborate pentru absolvenţii de liceu, care au un alt nivel de înţelegere şi maturitate.
Importante ar fi şi unele teste de verificare a aptitudinilor, a motivaţiilor, legate de carieră, teste de cunoaştere şi autocunoaştere, realizate de psihologi, pedagogi, profesori şi consilieri şcolari.
Ar fi utilă şi o platformă pentru consiliere online, un număr verde disponibil în fiecare judeţ, aşa cum este cazul în judeţul Iaşi, unde C.J.R.A.E. a dezvoltat, încă din luna aprilie, un serviciu de consiliere online ce poate fi dezvoltat şi îmbogăţit.
Cu un sistem educaţional deja afectat de lipsa investiţiilor, a reabilitărilor şi dotărilor necesare, fără suficiente resurse financiare pentru modernizarea claselor, cu discrepanţe grave între şcoli şi medii rezidenţiale, între zona rurală şi cea urbană, cu un management educaţional deseori neinspirat, în perioada actuală a pandemiei am fost nevoiţi, în plus, să facem rapid un pas semnificativ spre tehnologizare şi digitalizare, spre o schimbare de paradigmă didactică şi chiar educaţională, în general. Astfel, provocările asociate procesului de predare- învăţare-evaluare se completează cu rolul şi importanţa serviciilor educaţionale de consiliere, de orientare în carieră, aspecte pentru care dialogul, întâlnirea dintre elevi şi profesori, consilieri, părinţi în acelaşi spaţiu ar fi fost vitale, asigurând comunicarea caldă, înţelegerea interogaţiilor şi a aspiraţiilor profesionale ale tinerilor, aflaţi acum la intersecţii de drumuri spre desăvârşirea educaţiei.
|
