|
primit de la domnul deputat Dan-Răzvan Rădulescu (Grupul parlamentar al USR)
În urma mesajelor primite după depunerea propunerii legislative de îmbunătăţire a programului Euro 200, am adresat câteva întrebări Ministerului Educaţiei cu privire la eventualele controale efectuate în teritoriu, vizând implementarea Legii 269 din 16 iunie 2004, de la adoptarea ei şi până în prezent.
Conform prevederilor legii, suma de 200 de euro a fost destinată exclusiv achiziţionării unor calculatoare personale noi, dotate în mod obligatoriu, „cu software de bază licenţiat, incluzând un sistem de operare şi un program antivirus”, fiind stipulată şi o configuraţie minimă recomandată (Norme metodologice din 13 august 2004, art 1). Conform articolului 6 din lege, înstrăinarea calculatoarelor înainte de expirarea perioadei de 3 ani de la cumpărarea acestora este interzisă.
La începutul lunii aprilie a anului curent, Guvernul a relansat programul Euro 200 în baza Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare şi prin actualizarea Normelor metodologice pentru aplicarea ei (Hotărârea nr. 225 din 26 martie 2020).
În aceeaşi lună, am adresat o întrebare Ministerului Educaţiei cu privire la numărul de beneficiari ai ajutorului financiar, de la adoptarea legii şi până în prezent pentru a vedea cât de eficient este acest program, cu atât mai mult cu cât contextul pandemiei de Covid-19 ne-a forţat să ne concentrăm atenţia asupra metodelor de învăţare online. Nu am primit încă răspuns.
Tot în aprilie 2020, am depus o propunere de modificare a legii în discuţie, prin care se doreşte creşterea venitului minim pe membru de familie în cazul beneficiarilor de la 250 de lei la valoarea Indicatorului Social de Referinţă (actualmente 500 de lei) şi adăugarea tabletelor şi a dispozitivelor similare care permit învăţarea online în lista produselor ce pot fi achiziţionate în baza programului.
Având în vedere faptul că susţinem acest program din fonduri publice încă din anul 2004, precum şi discuţiile avute cu actorii sociali din teritoriu, am ajuns la concluzia că ar fi foarte important să aflăm cât mai multe despre modul în care programul a fost cu adevărat implementat până acum.
Conform articolului 6, alin (3) al Legii nr. 269/2004, constatarea nerespectării prevederilor stipulate în documentul legislativ ar fi trebuit să se efectueze de către „persoane împuternicite în acest scop de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Știinţifice, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi de alte instituţii abilitate de lege pentru a efectua controale în domeniul financiar-bugetar” iar sumele recuperate din restituirea ajutorului financiar ar fi trebuit să constituie venituri la bugetul de stat.
Astfel, am adresat noi întrebări ministrului de resort, la care sper să primesc un răspuns cât mai curând. Câte persoane au fost împuternicite pentru a verifica implementarea programului în perioada 2004-2020 şi de către cine. Câte controale s-au efectuat până acum, s-au constatat nereguli? În cazul unui răspuns afirmativ, care au fost sancţiunile, măsurile reparatorii şi de prevenţie adoptate?
Avem nevoie de măsuri eficiente, care să producă un impact semnificativ în societate. Iar copiii din mediile defavorizate au nevoie de facilitarea accesului la tehnologie şi învăţământ online.
|
