|
primită de la doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Telemunca şi munca la domiciliu - sensuri, implicaţii, evoluţii actuale
Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi coordonatorul Departamentului pentru Educaţie, a susţinut, în plenul Parlamentului, o declaraţie politică importantă, subliniind nevoia de implicare activă din partea Guvernului în vederea sprijinirii firmelor şi a instituţiilor grav afectate, prin dezvoltarea şi implementarea conceptului de telemuncă, precizat parţial prin Legea nr. 81/2018.
„Noul context epidemiologic a produs schimbări multiple pe toate planurile sociale. Relaţiile de muncă au fost cele mai afectate, iar milioane de oameni la nivel internaţional au suportat consecinţele: fie activitatea curentă a fost completată de o serie de norme şi reglementări ce vizau inclusiv distanţarea socială, fie a fost vorba despre întreruperi ale contractului de muncă, o creştere a şomajului ca urmare a imposibilităţii de a practica activitatea respectivă, fie au fost adaptări imediate la noul context, facilitate de segmentul tehnologic (lucrul de acasă, participarea la şedinţe de lucru online, la conferinţe etc.).”
Statisticile constată că o meserie din trei poate fi desfăşurată de la distanţă. În aceste condiţii ne întrebăm ce se va întampla în acest domeniu în anii următori. Va deveni telemunca o nouă obişnuinţă pentru români? Este România pregătită pentru telemuncă? Acestea sunt întrebări la care aşteptăm, de la guvernarea PNL răspunsuri clare şi analize pertinente, edificatoare.
Telemunca - sau lucrul de la distanţă - este modalitatea prin care un angajat îşi poate îndeplini atribuţiile de serviciu de la distanţă, în alt loc decât punctul de lucru organizat de angajator, prin intermediul PC-ului, laptopului, tabletei sau al smartphone-ului, cu ajutorul unei conexiuni la internet.
Pentru firmele care nu folosesc tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor în derularea activităţilor din fişa postului, se adaugă şi o altă reglementare legislativă care defineşte munca la domiciliu - Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, în care „sunt consideraţi salariaţi cu munca la domiciliu acei salariaţi care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuţiile specifice funcţiei pe care o deţin.” Astfel, nu este specificat faptul că munca la domiciliu trebuie să implice doar activităţi desfăşurate cu ajutorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, ci pot fi enumerate şi alte tipuri de activităţi concrete, studii, cercetare, documentare, munca artizanală etc., în acord cu obiectul de activitate al angajatorului.
Deputatul ieşean clarifică faptul că „din punct de vedere legal, munca la domiciliu şi telemunca sunt conceptual şi semantic diferite, iar, pentru rigoare terminologică, trebuie spus că munca la domiciliu nu implică, în termeni legislativi, utilizarea tehnologiei informaţiilor şi a comunicaţiilor.”
Conform unor analize ale specialiştilor asupra avantajelor şi dezavantajelor utilizării acestor două tipuri de activităţi, telemunca şi munca la domiciliu, se observă faptul că, deşi pare să fie soluţia imediată cea mai sigură, telemunca nu asigură în mod automat cele mai bune rezultatele dorite de angajator şi poate nici confortul deplin al angajaţilor, mai ales atunci când trecerea nu s-a făcut treptat, prin paşi bine gândiţi. Se prefigurează, însă, rolul acestor soluţii de etapă care pot să sprijine firmele pe o perioadă determinată, în contextul epidemiologic actual.
Conform datelor colectate de Ziarul Financiar, în România peste 1 milion de angajaţi sunt în şomaj tehnic şi peste 200.000 de oameni au rămas fără un loc de muncă de când a început criză. Situaţia salariaţilor din România va reprezenta, în viitorul apropiat, imaginea şi nivelul crizei economice. O firmă de resurse umane, citată în publicaţia amintită, a realizat la mijlocul lunii aprilie un sondaj, iar rezultatele finale semnalează preocupări şi nemulţumiri din ambele perspective, a angajatorului sau a angajatului: o treime dintre angajaţi sunt preocupaţi de perspectivele lor profesionale, aproximativ 15% dintre respondenţi au fost trimişi în şomaj tehnic, în timp ce 16% dintre cei chestionaţi au acum un salariu mai mic, doar pentru 32% dintre angajaţi situaţia profesională a rămas neschimbată, peste 90% dintre angajaţi susţin că e foarte greu să găseşti un nou loc de muncă.
„Plecând de la acest scenariu, observăm că necesitatea soluţiilor imediate pentru redresarea economiei naţionale este accentuată. România economică este deja în criză. Perturbările cauzate de pandemia de COVID-19 sunt atât de mari, încât consensul printre experţi arată că aproape toate statele europene, inclusiv cele din Europa de Est, vor intra în recesiune anul acesta, problema esenţială fiind a stabili cât de profundă va fi criza. Crize economice au mai existat, iar soluţiile de bază pentru revenirea la normalitate au fost reprezentate de: investiţii, dezvoltarea economică şi susţinerea şi crearea de noi locuri de muncă”, a precizat prof. dr. Camelia Gavrilă.
Intervenţia deputatului social-democrat menţionează o implicare scăzută la nivel guvernamental în realizarea unor campanii de conştientizare pentru firmele din România, dar şi pentru angajaţi; nu sunt suficient prezentate pachete de sprijin pentru cei ce optează pentru munca de la domiciliu sau telemuncă, inclusiv de consiliere medicală şi psihologică, dar, mai ales, se impune susţinerea prin tehnologizare şi digitalizare a instituţiilor afectate de pandemie.
„Observăm că nu există, până acum, o preocupare notabilă din partea guvernării pentru a clarifica şi analiza conceptul de telemuncă în contextul actual, după cum studiile şi sondajele de actualitate privind confortul şi randamentul angajaţilor în noile condiţii încă lipsesc. Suntem, cu siguranţă, prinşi cu toţii într-un vârtej al noutăţilor, al adaptărilor şi al reconfigurărilor, dar nu trebuie să uităm nicio clipă că economia depinde şi de sănătatea angajaţilor, de confortul lor psihic, de soluţiile de salvare a locurilor de muncă, de modul în care guvernul va şti să gestioneze această nouă paradigmă, deosebit de importantă, de care se vorbeşte mult prea puţin la toate nivelurile implicate”, a concluzionat deputatul Camelia Gavrilă.
|