|
primită de la preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi barbaţi, doamna deputat Cristina Iurişniţi (Grup USR)
Legea violenţei cibernetice a fost adoptată în Parlament!
Ne pasă de fetele şi femeile din România!
În calitate de preşedintă a Comisiei pentru Egalitatea de şanse am iniţiat această lege transpartinica pentru recunoaşterea violenţei cibernetice şi a acoperi un vid legislativ în România!
Legea incriminează violenta on-line, bullying-ul şi vizează recunoaşterea noţiunii de violenţă cibernetică alături de violenţă fizică, sexuală, psihologică, socială, economică şi sancţionarea faptelor conform legii 217/ 2003, legea prevenirii şi combaterii violenţei domestice!
Deci intră aici parteneri, foşti parteneri, aşa zişi prieteni care prin mesaje abuzive online atacă victima prin hărţuire, ameninţări online, interceptare de date personale , mesaje instigatoare la ură pe bază de gen, ( VEZI cazul penal al vlogerului Colo urmărit de 850 de mii de tineri care a instigat la viol asupra adolescentelor şi asupra femeilor) cu scopul de a umili, ameninţa, reduce la tăcere victima.
De asemenea, foarte important, legea prevede bugetare din partea Ministerului Muncii prin Agenţia pentru egalitate de şanse, a Ministerului Sănătăţii şi în special a Ministerului Telecomunicaţiilor şi a Societăţii informaţionale care va propune şi bugeta conform legii campanii de informare şi conştientizare împotriva violenţei cibernetice asupra fetelor şi femeilor, alfabetizare digitală pentru a spori gradul de educaţie în rândul acestora!
Iată si câteva cifre relevante, statistici la nivel european pentru a evidenţia amploarea actuală a fenomenului.
SONDAJ WOMEN’S AID (2017)
● 45% dintre victimele violenţei domestice au raportat existenţa unei forme;
● de abuz online în timpul relaţiei;
● 48% au raportat că au fost hărţuiţi sau abuzaţi online de fostul lor partener;
● 38% au raportat urmărirea online odată ce au părăsit relaţia;
● 75% au raportat îngrijorarea că poliţia nu a ştiut cum să răspundă cel mai bine la abuzul online sau hărţuire;
● 12% dintre cei care au raportat abuzuri la poliţie nu au fost ajutaţi.
Odată cu evoluţia tehnologiei şi a extinderii mijloacelor de comunicare online, violenţa cibernetică a căpătat amploare, statele europene începând să incrimineze acest fenomen cu scopul de a-l preveni şi combate. Violenţa cibernetică a fost definită de către Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei şi Bărbaţi ca fiind acea manifestare antisocială care se referă la faptele de hărţuire şi ameninţare online, publicarea non-consensuală de informaţii, fotografii, date personale etc.
Astfel, violenţa cibernetică este definită ca hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea non-consensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, spera, ameninţa, reduce la tăcere victima.
,,Este un proiect legislativ transpartinic, pe care l-am iniţiat şi pentru care am obţinut sprijinul colegelor şi colegilor din toate grupurile parlamentare. În acord cu Convenţia de la Istanbul, primul acord european cu caracter juridic multinaţional obligatoriu privind combaterea violenţei împotriva femeilor şi violenţei domestice, cu Noua Agendă globală 2030 care include un obiectiv specific privind realizarea egalităţii de gen şi a tuturor femeilor şi bărbaţilor.
Am lucrat alături de experţi din organizaţii non-guvernamentale şi jurişti pentru această completare a legislaţiei atât de necesară în România, unde aceste forme de violenţă cibernetică nu erau definite şi prevăzute ca atare – în consecinţă, nici pedepsite. Odată promulgată această iniţiativă, sper ca instituţiile statului să se mobilizeze, responsabilizeze inclusiv pentru acţiuni conexe, esenţiale în prevenţie, de exemplu, campanii naţionale de informare, inclusiv în educaţie digitală.
Fetele şi femeile reprezintă principalele victime al acestui tip de infracţiuni, iar ele trebuie să recunoască violenţa cibernetică, să fie conştiente că agresorul poate şi trebuie să fie pedepsit, să ştie cui să se adreseze.
Sper ca toate autorităţile competente, mass-media, societatea civilă să înţeleagă importanţa acestor noi reglementări în lupta pentru prevenirea şi combaterea violenţei cibernetice. În spaţiul virtual agresorii au acces la victimă în permanenţă, fără restricţii, ceea ce potenţează efectele negative ale violenţei, iar propagarea rapidă a mesajelor prin reţelele de socializare, dublată de audienţa extinsă la care agresorii pot dobândi acces în mediul online duc adesea la traume de neimaginat ale victimelor.
În calitate de preşedintă a Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a Camerei Deputaţilor subliniez că aceasta lege pune în mişcare instituiţii şi ministere precum Ministerul Muncii, prin Agenţia Naţională pentru Egalitatea de şanse, Ministerul Sănătăţii şi, în special, cel al Telecomunicaţiilor şi Societăţii informaţionale care vor avea rolul de a promova campanii de informare şi conştientizare, dar mai ales de a aloca resursele bugetare necesare campaniilor de informare şi conştientizare, în vederea alfabetizării digitale pentru a spori gradul de educaţie în rândul acestora.”
|
