Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Relaţii publice > Versiunea pentru printare

primită de la domnul deputat Nicolae-Daniel Popescu (Grupul parlamentar al USR)
Și totuşi, cine a făcut posibilă plecarea la munca din abatoare sau la cules de sparanghel?! Este absolut ruşinos că în ultimii ani s-a format o adevărata cultură de denigrare şi stigmatizare a muncitorilor migranţi români.

După cum probabil ştiţi, un număr de peste 1000 de români de la o companie de prelucrare a cărnii din din Germania s-au îmbolnăvit până acum de COVID-19. Din păcate, numărul de cazuri va creşte.

Pe lângă problema de acum a infectării cu noul coronavirus, românii au avut şi au în continuare de înfruntat şi alte probleme, precum exploatarea, abuzurile şi chiar anumite forme de sclavie. Acest lucru nu a fost semnalat doar în Germania, ci şi în Marea Britanie, unde un studiu recent arată că muncitorii români sezonieri sunt, alături de bulgari, cei mai expuşi la astfel de practici.
Această problemă nu este de ieri, de azi, ci de foarte multă vreme. Acum doi ani, am interpelat Ministerul Afacerilor Externe (Interpelare ) pentru a-i aduce în atenţie chiar plângerile lucrătorilor români din industria germană a cărnii. Printre acestea, amintesc doar timpul de lucru, care depăşeşte 8 ore pe zi; privarea de drepturi precum sporurile de noapte, plata concediilor legale; condiţiile grele de cazare -- locuinţe insalubre şi friguroase, pentru care angajatorul opreşte lunar 200 de euro; echipamentele de lucru, pentru care se reţin 50-100 de euro şamd.
Din informaţiile care circulă în presă şi pe baza mărturiilor foarte multor români care lucrează ca sezonieri în străinătate, este foarte limpede că avem o mare problemă: NU reuşim să facem mare lucru pentru protecţia acestora, NU reuşim deloc să ne asigurăm că sunt respectaţi, plătiţi corespunzător şi ocrotiţi împotriva bolilor profesionale sau a pandemiilor (cum este cazul în acest moment!). Este absolut ruşinos că în ultimii ani s-a creat o adevărata cultură de denigrare şi stigmatizare a muncitorilor migranţi români. Aceasta a pornit inclusiv de la declaraţiile ofensatoare ale unor parlamentari sau foşti miniştri precum Cătălin Rădulescu, Carmen Dan, Șerban Nicolae, Teodor Meleşcanu sau Nicolae Bădălău, dar şi de la modul neprofesionist şi lipsit respect în care au fost diasporenii trataţi de către autorităţile abilitate ale statului din ţară şi din străinătate. Să ne amintim ce s-a întâmplat în plină pandemie, în 9 aprilie, când sute de români s-au înghesuit pe aeroportul din Cluj ca să plece în Germania. Sau de zecile de mii de români blocaţi şi înghesuiţi la graniţa dintre Ungaria şi România sau cea dintre Austria şi Ungaria.
Este absolută nevoie, aşadar, de instituirea unor proceduri clare, care să vină în sprijinul lucrătorilor români din străinătate, mai ales în astfel de vremuri de criză. Este foarte bine că doamna ministru al muncii i-a încurajat recent pe lucrătorii sezonieri din Germania să facă sesizări atunci când le sunt încălcate drepturile, dar nu este suficient! Multe ONG-uri din Germania, Franţa, Italia sau Marea Britanie fac deja acest lucru. Iar de multe ori, frica şi riscul de a-şi pierde locurile de muncă îi împiedică să alerteze autorităţile. De aceea, este nevoie de o abordare preventivă şi pro-activă din partea autorităţilor române, prin care să se asigure faptul că românii sunt respectaţi şi trataţi ca cetăţeni europeni cu drepturi depline.
Stimaţi guvernanţi,
Vă solicit să îi apăraţi pe cetăţenii care au votat făcând cozi interminabile în ultimii ani la secţiile de votare din străinătate! Oferiţi-le sprijin prin prerogativele pe care le aveţi şi nu-i lăsaţi să se îmbolnăvească de Covid-19 şi de boli profesionale. Nu-i lăsaţi să fie plătiţi pe lefuri de nimic, exploataţi şi trataţi ca sclavi moderni. Apăraţi-le drepturile lucrând la instituirea unor proceduri clare, care să fie cunoscute de angajaţi la plecarea din ţară şi recunoscute şi respectate de angajatorii care îi primesc. În caz contrar, riscăm să rămânem acelaşi furnizor de forţă de muncă ieftină şi exploatabilă la nesfârşit, în dauna noastră şi a copiilor noştri!
Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 25 septembrie 2026, 6:37