|
primit de la preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării,domnul deputat Constantin Codreanu (grupul parlamentar al PMP)
"Îngrădirea dreptului de a munci pentru 4 cetăţeni români. Am sesizat CNCD"
Deputatul Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării cu privire la un caz de îngrădire a dreptului de a munci pentru 4 cetăţeni români.
Constantin Codreanu: "Aştept cu interes o poziţie a CNCD în această speţă. Este un caz clar de discriminare şi consecinţele acesteia trebuie eliminate de îndată. În plus, este necesară ajustarea regulamentului la care face referire adresa de mai jos pentru a preveni aplicarea aceloraşi prevederi discriminatorii pentru alţi cetăţeni români".
Domnule Preşedinte,
În calitate de deputat şi de preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, primesc diverse sesizări şi petiţii cu privire la problemele pe care le întâmpină cetăţenii şi etnicii români din afara graniţelor ţării în relaţia lor cu diverse autorităţi publice locale din ţară şi de peste hotare.
În acest sens, vă aduc la cunoştinţă faptul că am primit, la biroul meu parlamentar, o sesizare în care sunt informat asupra îngrădirii dreptului de a munci unor petenţi, respectiv domnii Burdujel Constantin, Lascu Adrian, Obada Cristian şi Tacot Sergiu, cetăţeni români cu drepturi depline. Această situaţie a intervenit ca urmare a deciziei Comitetului Executiv al Federaţiei Române de Fotbal (FRF) din 13.06.2019 şi a Asociaţiei Fotbaliştilor Amatori şi Non-Amatori (AFAN) pentru aprobarea modificării Regulamentului de organizare a competiţiilor de fotbal în sală.
Se cuvine să menţionez că domnii Burdujel Constantin, Lascu Adrian, Obada Cristian şi Tacot Sergiu sunt originari din Republica Moldova şi deţin facultativ şi cetăţenia acestui stat, cu precizarea că între România şi Republica Moldova, ca state înrudite care dezvoltă relaţii speciale şi privilegiate, există un Acord în domeniul securităţii sociale, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010 şi ratificat prin Legea nr. 130/2011, acord prin care cele două părţi recunosc reciproc prestaţiile cetăţenilor lor, ca şi cum ar fi fost realizate pe teritoriul celeilalte părţi, luându-se în calcul vechimea în muncă după dovedirea acesteia cu acte originale emise de cealaltă parte. Astfel, tratamentul aplicat cetăţenilor români care au prestat în Republica Moldova înainte să îşi redobândească cetăţenia română sau după este identic cu tratamentul aplicat cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene.
Respectivii petenţi ne-au făcut cunoscut faptul că sunt puşi în situaţia de a nu putea încheia contracte de muncă cu orice club cu activitate de fotbal în sală din România ca orice alt cetăţean român, deoarece nu au fost legitimaţi şi nu au participat la competiţii de fotbal în sală în România timp de trei ani consecutiv, sau în perioada cuprinsă între 12 şi 21 de ani nu au participat la competiţii pentru echipa naţională de seniori a unei alte ţări.
Vă facem de asemenea cunoscut că petenţii au dreptul de a participa în competiţiile organizate de către FRF, aşa cum se susţine, însă, prin faptul că petenţii nu sunt consideraţi jucători formaţi la nivel naţional, acestora le sunt restrânse în mod arbitrar posibilităţile de a juca, prin încadrarea în locurile eligibile pentru jucătorii care nu sunt formaţi la nivel naţional, precum şi drepturile de cetăţean român care doreşte să practice meseria de fotbalist în sală profesionist.
În situaţia în care, în acest moment, petenţii şi-ar dori să semneze un contract cu un alt club, ar fi puşi în situaţia în care, deşi sunt cetăţeni români cu drepturi depline, să fie trataţi ca jucători de altă cetăţenie, sau să fie într-o situaţie inferioară jucătorilor cu cetăţenie a Uniunii Europene. O situaţie inacceptabilă în condiţiile în care conform dispoziţiilor art. 3, alin. (1) din OUG nr. 102/2005, republicată, "cetăţenii Uniunii Europene şi membrii acestora de familie care îşi exercită dreptul de rezidenţă pe teritoriul României beneficiază de egalitate de tratament cu cetăţenii români în domeniul de aplicare a tratatelor Uniunii Europene, sub rezerva prevederilor acestor tratate şi a dispoziţiilor adoptate în aplicarea lor”.
Aducem în atenţia CNCD şi situaţia unei alte categorii de sportivi şi anume cea a cetăţenilor străini, inclusiv extracomunitari, care, pentru înalte raţiuni de stat, obţin cetăţenia română în vederea reprezentării României la competiţiile şi campionatele internaţionale şi care, indiferent de prestaţia şi performanţele lor, nu vor putea încheia contracte în România asemenea oricăror altor cetăţeni români, întrucât nu întrunesc condiţiile discriminatorii stabilite ca urmare a deciziei Comitetului Executiv al FRF din 13.06.2019 şi AFAN pentru aprobarea modificării Regulamentului de organizare a competiţiilor de fotbal în sală.
Având în vedere cele relatate, este de reţinut că, în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (1) din Constituţia României, “Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă”.
Prevederea este completată şi de Legea nr.53/2003-Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care la art. 5 alin. (1) stipulează că în cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii, iar la alin. (2) al aceluiaşi articol se stipulează că orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârsta, apartenenţă naţională, rasa, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţa ori activitate sindicala, este interzisă.
În completarea acestor prevederi, dispoziţiile art. 6 din actul normativ menţionat prevede că “orice salariat, fără nicio discriminare, care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fiind interzisă orice discriminare, bazată pe criteriul de sex, cu privire la toate elementele şi condiţiile de remunerare, pentru muncă egală sau de valoare egală”.
În procesul de armonizare a legislaţiei anti-discriminare a fost adoptată Ordonanţa de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale cărei prevederi se aplică, potrivit prevederilor art. 3, tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum şi instituţiilor publice cu atribuţii în ceea ce priveşte: condiţiile de încadrare în muncă, criteriile şi condiţiile de recrutare, selectare şi promovare, accesul la toate formele şi nivelurile de orientare, formare şi perfecţionare profesională; protecţia şi securitatea socială; serviciile publice sau alte servicii, accesul la bunuri şi facilităţi, sistemul educaţional.
Raportat la textul art. 6 din actul normativ citat la paragraful anterior, constituie contravenţie condiţionarea participării la o activitate economică a unei persoane ori a alegerii sau exercitării libere a unei profesii de apartenenţa sa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, respectiv de convingerile, de sexul sau orientarea sexuală, de vârsta sau de apartenenţa sa la o categorie defavorizată.
Ordonanţa Guvernului nr.137/2000, republicată, incriminează la art. 7 discriminarea unei persoane pentru motivul că aparţine unei anumite rase, naţionalităţi, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia, într-un raport de muncă şi protecţie socială, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
În opinia noastră, noul cadru stabilit prin decizia Comitetului Executiv al Federaţiei Române de Fotbal (FRF) din 13.06.2019 şi a Asociaţiei Fotbaliştilor Amatori şi Non-Amatori (AFAN) pentru aprobarea modificării Regulamentului de organizare a competiţiilor de fotbal în sală este unul de restrângere a drepturilor petiţionarilor şi, chiar dacă am presupune că ar fi urmărit un scop legitim, stabilirea lui nu se impunea cu necesitate într-o societate autentic democratică şi nici nu oferă proporţionalitate în raport cu scopul urmărit. Astfel, considerăm aceste modificări ca fiind discriminatorii şi pasibile de anulare.
Faţă de cele relatate, vă solicităm, domnule Preşedinte, un punct de vedere oficial cu privire la situaţia petenţilor, raportat la deciziile Comitetului Executiv al FRF, care nu au ţinut cont la momentul şedinţei din 13 iunie 2019, de contractele de activitate sportivă aflate în vigoare şi nici de calitatea de cetăţean român cu drepturi depline, conform Constituţiei României.
Anexăm la prezenta petiţiile şi contractele petenţilor.
Vă rugăm să transmiteţi răspunsul dumneavoastră, în scris şi electronic, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.
În atenţia: Deputat Constantin CODREANU, Preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării
|
