|
primit de la doamna deputat Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (neafiliat)
Adoptat de Parlament: România va avea o lege împotriva hărţuirii psihologice la locul de muncă
Propunerea legislativă care prevede sancţionarea hărţuirii psihologice la locul de muncă, iniţiată de deputata independentă Oana Bîzgan, a fost votată marţi, 14 iulie 2020, în Camera Deputaţilor, cu majoritate de voturi şi merge la promulgare. Conform acestei iniţiative, formele de hărţuire psihologică privind raporturile de muncă sunt sancţionate disciplinar, contravenţional sau penal, după caz.
„România nu a avut, până acum, o lege care să reglementeze şi să sancţioneze hărţuirea psihologică la locul de muncă, atunci când aceasta se manifestă sub altă formă decât discriminarea de gen. Iar acest lucru se întâmplă în condiţiile în care mii sau chiar zeci de mii de angajaţi experimentează zilnic situaţii care pot fi încadrate cu uşurinţă în categoria hărţuirii – conduită ostilă, acţiuni nedorite, stres continuu, ameninţări, supraîncărcare şi lista poate continua”, a declarat iniţiatoarea acestei propuneri, deputata Oana Bîzgan.
Sub incidenţa acestei legi intră comportamentele care provoacă deteriorarea condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau a demnităţii salariatului, care pot duce la deteriorarea sănătăţii fizice şi mai ales mentale a angajatului sau care au potenţialul de a afecta parcursul profesional al acestuia, indiferent de forma de manifestare – conduită ostilă, acţiuni şi gesturi sau chiar comentarii verbale. Prevederile înscrise în cadrul propunerii legislative se aplică la toate nivelurile, atât pe orizontală – între angajaţi aflaţi pe aceleaşi trepte ierarhice, cât şi pe verticală, între angajaţi care ocupă poziţii diferite.
„Este una dintre cele mai de interes iniţiative din mandatul prezent, de la momentul depunerii şi până acum, am primit aproape săptămânal solicitări vizavi de acest subiect. Astăzi pot să le transmit tuturor acestor persoane că am mai făcut un pas spre respect reciproc şi demnitate”, a completat Oana Bîzgan.
Conform unei anchete realizate în 2013 de INS, peste 250 000 români spun că sunt supuşi la hărţuire sau violenţă psihică, violenţă fizică sau ameninţarea cu violenţă fizică, presiune sau supraîncărcare la serviciu. Acest tip de presiune afectează în mod direct angajatul, dar are efecte negative şi asupra performanţelor sale la locul de muncă şi, implicit, asupra rezultatelor organizaţiei.
„Pe lângă modificările propriu-zise, prin iniţiativa aceasta ne-am dorit să mai creăm o pârghie prin care să asigurăm un mediu de lucru adecvat pentru fiecare angajat din România. Mult prea mulţi conaţionali au plecat deja să lucreze în străinătate, iar faptul că nu se simţeau respectaţi şi valorizaţi în România reprezintă una dintre cauzele care au condus la această decizie. A venit timpul să ne schimbăm puţin perspectiva şi să vedem ce putem face, cu adevărat, pentru ca fiecare angajat să îşi poată atinge potenţialul maxim la locul de muncă, atât pentru binele său, cât şi pentru al nostru, al tuturor”, a declarat Oana Bîzgan.
Iniţiativa legislativă prevede sancţiuni între 10 000 şi 15 000 de lei pentru angajaţii care săvârşesc fapte de hărţuire psihologică asupra unui alt angajat, prin lezarea drepturilor sau a demnităţii acestuia. De asemenea, propunerea cuprinde şi obligaţia angajatorului de a lua toate măsurile care se impun pentru a combate şi a preveni actele de hărţuire psihologică la locul de muncă, dar şi sancţiuni care pot ajunge până la 50 000 de lei pentru acele organizaţii care nu îndeplinesc această prevedere. Pentru situaţiile când organizaţiile instigă la fapte de hărţuire, amenzile prevăzute sunt de până la 200 000 de lei.
La baza redactării propunerii au stat multiple studii ştiinţifice, documente şi prevederi ale instituţiilor europene, printre care decizii ale Curţii de Justiţie a UE, Carta Drepturilor Fundamentale, acordurile-cadru ale UE privind stresul, respectiv hărţuirea şi violenţa la locul de muncă, rezoluţii şi directive europene, precum şi studii realizate la nivel global şi în România.
După votul de astăzi din Camera Deputaţilor, iniţiativa legislativă urmează să fie înaintată Preşedintelui, pentru a fi promulgată.
***
Oana Bîzgan este deputată independentă şi membră a Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi. Oana este prima femeie din politica românească selectată de către World Economic Forum în comunitatea Young Global Leader, este ambasadoare a campaniei Girl2Leader în România şi membră a comunităţii Vital Vioces.
Ca deputată independentă a reuşit să propună şi să treacă prin Parlament 9 legi din sfera justiţiei sociale şi a egalităţii de şanse: asigurarea unui cadru familial pentru copiii din sistemul de protecţie până la vâsta de 7 ani, legea privind combaterea hărţuirii stradale, asigurarea accesului la servicii medicale şi la educaţie pentru copiii fără identitate, primul Registru naţional automatizat al persoanelor condamnate pentru infracţiuni sexuale, eliminarea obligativităţii ca victimele accidentelor cu autor necunoscut să achite cheltuielile medicale, creşterea pedepselor minime pentru agresiunile sexuale, extinderea programului guvernamental „O familie, o casă” şi către persoanele vulnerabile şi modificări ale legii protecţiei copilului. Mai multe detalii aici: www.oanabizgan.com
|
