|
primit de la preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, domnul deputat Angel Tîlvăr (Grupul parlamentar al PSD)
Angel Tîlvăr, Raportor pentru guvernanţă democratică în cadrul Comisiei pentru Dimensiunea Civilă a Securităţii a AP NATO: “Să nu subestimăm puterea ştirilor false!”
Cercetătorii de la Fundaţia Bruno Kessler au analizat 112 milioane de postări publice de socializare legate de pandemie şi au descoperit că 40% provin din surse nesigure şi că aproape 42% din peste 178 de milioane de tweet-uri legate de COVID-19 au fost create digital, prin algoritmi, de către roboţi.
Între timp, Reuters Institute a constatat că aproximativ o treime din utilizatorii de social media au raportat informaţii false sau înşelătoare despre coronavirus, în timp ce cercetările realizate de centrul Pew sugerează că persoanele care primesc ştiri, în primul rând prin intermediul reţelelor de socializare, sunt mai susceptibile să fie expuse la conţinut fals.
Puterea ştirilor false nu trebuie subestimată. Este din ce în ce mai mult văzută ca o ameninţare la adresa democraţiei, a ordinii publice şi a dezbaterii libere care poate provoca tulburări, confuzie şi chiar pierderi de vieţi.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, COVID-19 a dus la o infodemie: un bombardament de informaţii, atât adevărate, cât şi false, ceea ce face mai dificil să discernem sursele de informare de încredere.
Conform unui raport al echipei speciale a UE pentru combaterea dezinformării, unele afirmaţii false vin de la entităţi externe Uniunii sau Alianţei Nord-atlantice, care încearcă să submineze Uniunea Europeană sau NATO.
De aceea, UE şi NATO ar trebui să devină complementare în combaterea operaţiunilor de dezinformare şi descurajare a influenţelor străine, care încearcă să anuleze eforturile aliate pentru extinderea zonei de stabilitate şi prosperitate, prin parteneriatele lor. În acest sens, chiar zilele trecute, preşedintele AP NATO, Attila Mesterhazy a cerut colegilor parlamentari “să continue consolidarea cooperării NATO-UE pentru a depăşi provocările”.
Pandemia coronavirusului a fost însoţită de un val masiv de informaţii false şi înşelătoare, încercări ale unor actori străini de a influenţa dezbaterile interne în UE, pe terenul fertil al anxietăţilor oamenilor, alimentate de ştiri în schimbare rapidă. Uniunea Europeană şi statele sale membre sunt hotărâte să contracareze eforturile actorilor care încearcă să exploateze criza şi pun siguranţa cetăţenilor în pericol.
Pentru a combate eficient pandemia de COVID-19, cetăţenii au nevoie de surse credibile, de încredere. Cele mai bune arme pe care orice guvern le poate implementa într-un astfel de context sunt transparenţa şi acurateţea informaţiilor.
Încrederea redusă, cantitatea crescută de informaţii şi fake news afectează modul în care cetăţenii răspund la deciziile luate de autorităţi în combaterea crizei. Această avalanşă de ştiri false şi teorii ale conspiraţiei care a invadat mass-media, în general şi platformele online, în special, a creat un mediu informaţional haotic - unul care nu numai că subminează eficienţa măsurilor de sănătate publică, ci instigă la violenţă, discriminare, creând confuzie şi anxietate.
Deveniţi ostili politicilor şi neîncrezători, cetăţenii aleg să acţioneze şi să reacţioneze, sabotând de multe ori modul în care autorităţile, în cooperare cu comunităţile, stabilesc securitatea în societate, sfidând reglementările de carantină, izolare sau bravând antisocial („Nu mi-e teamă de boală”).
Pe de altă parte, nu este uşor pentru cetăţeni să identifice ştirile false. Pentru aceasta este nevoie de o societate alfabetizată în sănătate, de o populaţie conştientă de gravitatea unei situaţii şi care să îşi activeze, atunci când e cazul, mecanismele de protecţie în faţa ştirilor false.
Dacă analizăm cu atenţie, este evident că ţările cu un guvern care se bucură de un nivel mare de încredere în rândul cetăţenilor - indiferent de regimul politic - au avut mai mult succes în combaterea pandemiei de COVID-19 decât cele cu niveluri mai scăzute de încredere.
Trăim într-un intens ciclu de ştiri 24/24, în care românii, ca oricare alţi cetăţeni ai lumii, caută informaţii şi răspunsuri, pe măsură ce impactul pandemiei COVID-19 creşte. Și este din ce în ce mai greu ca cetăţenii să distingă ştirile reale de informaţii false, în condiţiile în care mediile de socializare online au fost terenul propice nu doar pentru voci disonante, dar şi pentru o răspândire intenţionată a zvonurilor.
Înţelegerea ameninţărilor, dezvoltarea răspunsurilor la provocările din ce în ce mai complexe, cum este pandemia prin care trece întreaga omenire, necesită soluţii complexe, care impun cooperare internaţională. Este clar că nu există nicio modalitate de a aborda criza COVID-19 doar la nivel naţional. Din actuala pandemie reiese clar că pentru a gestiona crizele trebuie să ne gândim serios la rolul abordărilor integrate, care implică cooperarea între parteneri puternici cum sunt Uniunea Europeană şi NATO.
|
