|
primit de la domnul deputat Dan Răzvan Rădulescu (Grupul parlamentar al USR)
După 2 ani de la vizita sa la rafinăria Petrotel Lukoil Ploieşti, în cadrul căreia a lansat conducerii societăţii 11 întrebări rămase până astăzi fără răspuns, domnul deputat Dan-Răzvan Rădulescu a adresat o scrisoare deschisă reprezentanţilor Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Direcţiei de Sănătate Publică din judeţul Prahova şi conducerii companiei cerând transparenţă, asumarea responsabilităţii şi soluţii în combaterea poluării aerului din oraşul Ploieşti.
Către:
Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Prahova
Agentia pentru Protectia Mediului Prahova
Direcţia de Sănătate Publică Prahova
Petrotel Lukoil SA
Scrisoare deschisă
Stimată Doamnă Comisar Șef Ioana FERARU,
Director Executiv Anna Maria VASILE
Director Executiv Ioana Julieta LOGHIN
Stimate Domnule Director General Executiv Aleksei KOVALENKO
În calitate de locuitor al Ploieştiului, nu pot să nu observ faptul că, de multe ori, în oraş este greu de respirat. Dumneavoastră nu simţiţi nimic în aer?
Locuitorii oraşului au trimis nenumărate reclamaţii tuturor instituţiilor abilitate de-a lungul anilor. Nimic nu pare că se fi schimbat. Știm însă, cel puţin din anul 2019, dintr-un studiu comunicat de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi DSP Prahova faptul că, în judeţ, rata de incidenţă prin leucemie/100.000 locuitori în 2016 crescuse deja „de 3 ori faţă de anii precedenţi. Populaţia din aceste zone consideră în procent de 85% că poluarea aerului este princiapla cauză a nemulţumirilor, generate de poluarea aerului atmosferic din zona rezidenţială, cu impact negativ asupra confortului şi sănătăţii, iar aproape 1/3 din populaţia chestionată percepe un risc crescut al poluării aerului atmosferic la care se adaugă şi asocierea expunerii la locul de muncă, la toxine, benzen şi compuşi derivaţi” (Lupescu D şi colaboratori, Studiu de evaluare a relaţiei dintre starea de sănătate a populaţiei şi poluarea aerului cu benzen în municipiul Ploieşti şi regiunile limitrofe, pg. 77, https://cnmrmc.insp.gov.ro/images/rapoarte/Vol-rez-2019.pdf.).
În calitate de deputat de Prahova, în septembrie 2018, am efectuat o vizită de lucru la rafinăria Petrotel. Am lansat atunci conducerii societăţii 11 întrebări pe care le-am elaborat împreună cu specialişti şi societatea civilă. De asemenenea, în urma presiunilor pe care le-am făcut, DSP Prahova şi-a luat angajamentul de a realiza studii epidemiologice, care să stabilească raportul dintre morbiditatea şi mortalitatea specifice bolilor asociate poluării cu benzen. Din păcate, se împlinesc 2 ani de atunci şi întrebările au rămas retorice, iar studiile – o promisiune uitată. Revin asupra lor mai jos, în speranţa unui răspuns ce va fi făcut public, dar şi a găsirii unor soluţii care să reducă poluarea din oraş.
Adaug astăzi o nouă întrebare:
Ce planuri aveţi pentru viitor în Ploieşti şi zonele limitrofe?
Listă de întrebări adresate conducerii Petrotel Lukoil SA
septembrie 2018
1. Conform unor cercetări făcute de noi (2018) privind compoziţia chimică a unor eşantioane de apă colectate la sol, atât din zona Mihai Bravu, cât şi din vecinătatea rafinăriei Lukoil, rezultă compuşi chimici poluanţi care au în structura lor moleculară sulful. Printre compuşii identificaţi din apă - şi care sunt şi în aer - se disting: oxizi de sulf (SO2), grupări sulfonice, grupări sulfoxide. De asemenea, în apa colectată se regăsesc substanţe aromatice şi alifatice atât în stare solidă cât şi în stare lichidă, substanţe insolubile sau parţial solubile în apă.
Întrebare: care este compoziţia chimică a petrolului brut utilizat în rafinăria Lukoil?
2. Conform Agenţiei de Protecţie a Mediului din SUA (EPA), sunt definite 5 clase de petrol crud care afectează diferit mediul înconjurător. Clasa A conţine cel mai toxic petrol (conţine compuşi extrem de volatili care scapă uşor in atmosfera) iar clasa D este cea mai prietenoasă cu mediul.
Întrebare: în ce clasă se situează petrolul rafinat de Lukoil?
Care sunt poluanţii monitorizaţi de către Lukoil, unde sunt localizaţi senzorii şi câte zone (câte unităţi de lucru) sunt monitorizate?
3. În ziua de 9 septembrie 2018, la ora 9 am, 1,3 butadiena a înregistrat valori maxime de până la 107.3 µg/m3 (limita depăşită de 55 de ori).
Întrebare: Care sunt, din punct de vedere tehnic, operaţiile şi tehnologia utilizate la producţia, transportul LPG şi monitorizarea poluării?
4. În noaptea de 7 spre 8 iulie 2018, în incinta Companiei Lukoil a avut loc un eveniment de poluare a aerului si de poluare fonică, o poluare masivă, pentru tot oraşul Ploieşti. Populaţia a reclamat un disconfort olfactiv si acustic major. Perioada de poluare a ţinut cel puţin 5 ore consecutiv. Populaţia a fost alertată de zgomotul puternic la frecvenţe joase, frecvenţe considerate periculoase pentru sănătatea oamenilor.
Întrebare: monitorizaţi zgomotul din rafinărie? Dar din vecinătate? Cum vă explicaţi acel incident?
5. Există o statistică privind numărul îmbolnăvirilor anuale în rândul salariaţilor şi numărul deceselor la vârste inferioare vârstei de pensionare?
6. Cum adaptaţi producţia industrială la condiţiile meteo (umiditate, temperatură)?
7. Instalaţia DGRS funcţionează în parametri? Se poate folosi ca materie prima şi ţiţei cu un conţinut de sulf mai redus? Care sunt planurile pentru reducerea emisiilor de pe faclă?
8. Cum se implică societatea în diminuarea impactului poluării asupra populaţiei? Foloseşte ultimele tehnologii în domeniu?
9. Care este concentraţia medie de sulf a ţiţeiului rafinat în ultimul an?
10. Desfăşuraţi campanii de informare a populaţiei referitoare la perioadele cu depăşire de limite noxe?
11. Sunteţi de acord cu amplasarea unor staţii de monitorizare zilnică şi cu plata unei taxe pentru poluare către UAT-urile aflate pe o rază de 25 de km faţă de amplasamentul rafinăriei, în zilele când se înregistrează depăşiri cauzate de rafinării?
|
