|
primit de la doamna deputat Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (neafiliat)
Creşterea pedepselor pentru agresorii sexuali, decisă de Curtea Constituţională
Deputata independentă Oana Bîzgan a depus luni, 21 septembrie, la Curtea Constituţională, un memoriu AMICUS CURIAE, al cărui obiect este reiterarea motivelor care au stat la baza iniţiativei legislative de modificare a Codului Penal. Este vorba despre propunerea care prevede creşterea pedepselor pentru agresiunile de natură sexuală împotriva minorilor astfel încât pedo-criminalii să nu mai poată primi pedepse cu suspendare.
Iniţiativa a fost votată de Parlament cu unanimitate de voturi, dar a fost contestată de Guvern la Curtea Constituţională, care urmează să judece sesizarea în data de 30 septembrie.
În memoriu se arată că datoria statului român este, înainte de toate, protejarea cetăţenilor din categoriile cele mai vulnerabile şi a principiului de dreptate. Din acelaşi document reiese faptul că modul cum sunt instrumentate cele mai multe infracţiuni de natură sexuală asupra minorilor – situaţii în care copii de 10-11 ani sunt acuzaţi că au întreţinut relaţii sexuale consimţite cu persoane care au de 3-4 ori vârsta lor, fapte de viol încadrate ca act sexual cu minor ori chiar situaţii în care infractori dovediţi primesc pedepse cu suspendare, este în contradicţie cu cele două principii enumerate anterior. (textul complet al memoriului poate fi consultat aici - https://oanabizgan.com/catre-curtea-constitutionala-a-romaniei-cresterea-pedepselor-agresorilor-sexuali/
„Auzim frecvent poveşti revoltătoare despre copii abuzaţi sexual, uneori chiar de membri ai familiilor lor, ale căror dosare sunt instrumentate pentru infracţiuni de o gravitate inferioară sau ai căror agresori primesc pedepse cu suspendare şi, eventual, muncă în folosul comunităţii în preajma unor alte persoane vulnerabile, care le pot cădea victime. Aşa se face că există, în România, copii de 10-11 ani abuzaţi sexual pe care autorităţile îi trimit să locuiască alături de abuzatorii lor. Pentru că legea încă permite acest lucru. Prin inţiativa în discuţie, votată în unanimitate de Parlament, dar contestată la CCR de Guvern, ne-am dorit să remediem exact aceaste situaţii. Și să creăm premisele pentru ca infractorii sexuali să nu mai poată primi pedepse cu suspendare, ba chiar să poată fi arestaţi preventiv pentru a putea să ne asigurăm că victimele, supravieţuitorii, sunt în siguranţă. Decizia Curţii este crucială pentru sute, mii de copii şi părinţi care trăiesc zilnic acest coşmar şi care aşteaptă, unii dintre ei de ani de zile, ca interesele lor să fie puse înaintea celor ale agresorilor.”, a declarat deputata Oana Bîzgan.
Iniţiativa votată prevede creşterea pragurilor minime de pedeapsă pentru o serie de infracţiuni precum act sexual cu un minor, viol, trafic de persoane, proxenetism sau pornografie infanitilă, dar şi extinderea circumstanţelor agravante luate în considerare la judecarea faptelor. Concret, noile pedepse înseamnă că pedo-criminalii condamnaţi vor primi pedepse cu executare şi nu cu suspendare, aşa cum se întâmplă în prezent.
Mai mult decât atât, propunerea votată de Parlament include şi o modificare a Codului de Procedură Penală, astfel încât arestarea preventivă să poată fi impusă şi în situaţiile de act sexual cu un minor, racolare a minorilor în scopuri sexuale şi ultraj contra bunelor moravuri. Nu în ultimul rând, modificarea presupune şi imprescriptibilitatea răspunderii penale pentru cazurile de viol şi act sexual cu minor.
Această ultimă prevedere a fost invocată ca fiind neconstituţională de către Guvern, care a şi sesizat CCR în vederea analizării situaţiei.
„Decizia pe care urmează să o dea Curtea este deosebit de importantă, în special pentru supravieţuitoarele şi supravieţuitorii tuturor formelor de abuz sexual. Vorbim despre imprescriptibilitatea răspunderii penale în cazul agresorilor dar uităm, sau refuzăm, să ne gândim la „imprescriptibilitatea” traumelor, atât fizice cât şi psihice, ale victimelor. Acestea au nevoie de ani pentru a putea trece peste ceea ce li s-a întâmplat, asta în situaţiile în care reuşesc să găsească în ele resursele să facă asta. Cred că a venit momentul să punem victimele pe primul loc şi să le acordăm lor atenţia şi circumstanţele cuvenite, iar pe agresori să îi tratăm proporţional cu gravitatea faptelor comise.” a completat Oana Bîzgan.
Fenomenul agresiunilor sexuale asupra minorilor în România este unul extrem de extins. Trei din patru cazuri de act sexual cu un minor ajung să fie judecate de instanţele din România ca fiind acte consimţite şi patru din cinci infracţiuni sexuale sesizate la poliţie sfârşesc fără dispoziţii de trimitere în judecată a unui agresor. Mai mult decât atât, în 2017, conform datelor furnizate de Ministerul Justiţiei, doar 42,17% dintre cazurile de act sexual cu un minor au sfârşit prin condamnări definitive, iar dintre acestea doar 25,77% s-au finalizat cu executare în detenţie (88% dintre pedepse au fost mai mici de cinci ani).
Oana Bîzgan – https://oanabizgan.com/ - este deputată independentă în Parlamentul României şi membră a Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi. Oana este prima femeie din politica românească selectată de către World Economic Forum în comunitatea Young Global Leader, este ambasadoare a campaniei Girl2Leader în România şi membră a comunităţii Vital Voices.
Ca deputată independentă a reuşit să propună şi să treacă prin Parlament 11 legi şi modificări legislative din sfera justiţiei sociale şi a egalităţii de şanse, printre cele mai importante fiind: primul Registru naţional automatizat al infractorilor sexuali, creşterea pedepselor pentru agresiunile sexuale împotriva minorilor, o lege care interzice şi pedepseşte hărţuirea stradală, o lege a hărţuirii psihologice la locul de muncă, modificări în legea privind violenţa domestică dar şi o serie de modificări legislative privind protejarea şi promovarea drepturilor copiilor.
|
