|
primită de la preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, domnul deputat Angel Tîlvăr (Grupul parlamentar al PSD)
”Noul an universitar bate la uşă şi studenţii primesc doar promisiuni de la actualul guvern!”
După ce pandemia de COVID-19 a trimis în mediul online examenele de admitere la facultăţi, un nou an universitar va începe foarte curând, tot cu necunoscute şi tot cu provocări.
Guvernul trebuia să vină până acum cu măsuri concrete. A avut timp şi toate pârghiile instituţionale la dispoziţie, dar, ca şi în cazul anului şcolar, a fost depăşit de propria-i incompetenţă.
Încă de la începutul lunii septembrie, studenţii se arătau îngrijoraţi de situaţia în care se află, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România cerând executivului “crearea unui mediu educaţional predictibil, coerent şi sigur pentru studenţi”.
În contextul în care majoritatea universităţilor încep cursurile în mai puţin de două săptămâni, este vădită lipsa de preocupare şi interes a guvernului care, miercurea trecută, după discuţia cu rectorii universităţilor din România, s-a rezumat la a afirma că „s-a agreat iniţierea unor demersuri”, iar guvernul îşi arată “deplina disponibilitate” pentru comunitatea academică. Promisiuni vagi, nicidecum răspunsuri concrete la nenumăratele necunoscute ale noului an universitar.
Pe de altă parte, însă, conform afirmaţiilor oficialilor din sistemul de învăţământ superior, din luna martie şi până în prezent, sumele alocate de guvern universităţilor din România pentru măsuri anti-COVID se ridică la aproximativ 25 de lei de persoană, cheltuielile deja efectuate pentru aplicarea măsurilor de prevenţie cerute de executiv, prin ordinul comun al ministerelor Educaţiei şi Sănătăţii, fiind mult mai mari.
Pe lângă incapacitatea guvernului de a acoperi aceste cheltuieli obligatorii atunci când vorbim de sănătatea celor angrenaţi în sistemul universitar, acum, ca să compenseze promisiunile neonorate, cu maximă aroganţă, guvernul face altele: în urmă cu câteva zile a anunţat că va lansa o schemă de decontare pentru universităţi în valoare de 10 milioane de euro pentru achiziţionarea de măşti şi dezinfectanţi. De asemenea, guvernul va deconta cu 50 de milioane de euro achiziţia de dispozitive electronice pentru studenţii defavorizaţi, precizând că decontarea va funcţiona pe acelaşi principiu precum schema de decontare pentru tablete, măşti şi dezinfectanţi din învăţământul preuniversitar.
Sună foarte bine şi aştept cu interes concretizarea acestor intenţii, mai ales că noul an universitar începe în scurt timp. Întrebarea este când vor fi alocaţi aceşti bani? Mi-e teamă că se va întâmpla la fel ca în cazul sutelor de mii de tablete şi a miilor de laptop-uri promise elevilor, despre care se spunea că sunt prioritatea zero a guvernării!
Între timp, ministrul Finanţelor a ajuns la concluzia că, de fapt, guvernul nu are bani pentru a se ţine de aceste promisiuni şi că tabletele vor ajunge la elevi probabil pe la sfârşitul lui decembrie.
Și ne mai mirăm că tot mai puţini tineri intră în învăţământul universitar, numărul celor care urmează studii de licenţă scăzând la mai puţin de jumătate în ultimii 10 ani.
Potrivit datelor EUROSTAT pentru anul 2019, românii se situează pe ultimul loc între statele membre UE la ponderea celor care au educaţie terţiară, cu un procentaj de doar 25,8% la studii superioare şi la mare distanţă de media UE (40,3%).
Datele oficiale arată că în 2019 a fost înregistrat cel mai mic număr de cursanţi în învăţământul superior, raportat la ultimii 20 de ani: 377.370 studenţi în cele peste 400 facultăţi de stat şi aproape 150 facultăţi particulare, principalul motiv fiind lipsa de perspectivă şi de efort din partea statului de a crea condiţii atractive pentru studenţi.
Nu trebuie să disperăm, aşa cum ne încurajează ministrul Educaţiei: „O să fie bine, dacă va fi. Dacă nu, nu”.
|
