|
primit de la doamna deputat Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (deputat neafiliat)
Pachetul minim de servicii sociale, votat de Parlament
Parlamentul a votat astăzi, 13 octombrie 2020, cu unanimitate de voturi, modificarea legislativă care prevede implementarea unui pachet minim de servicii sociale pentru copii.
Propunerea, iniţiată transpartinic, de 58 de deputaţi şi senatori, a fost bazată pe un proiect pilot dezvoltat de către UNICEF România. Printre cei mai activi iniţiatori şi susţinători ai legii se numără şi deputata independentă Oana Bîzgan, cea care a iniţiat şi trecut de Parlament şi alte legi în domeniul promovării şi protecţiei drepturilor copiilor.
Pachetul minim de servicii sociale presupune un sistem integrat de servicii furnizate la nivelul comunităţii, în funcţie de necesităţile individuale şi adresate, în special, copiilor din categoriile cele mai vulnerabile şi familiilor acestora. Scopul acestui proiect este de a adresa, prin abordări intersectoriale, încă din stadii incipiente, probleme sociale majore precum accesul la educaţie, la servicii sociale ori la servicii de sănătate, dar şi prevenirea violenţei şi a abuzurilor împotriva minorilor, a sărăciei şi a riscului de excluziune socială.
„Am dat astăzi un vot esenţial pentru respectarea drepturilor şi demnităţii fiecărui copil. Pachetul minim de servicii se traduce printr-o serie de acţiuni care vor fi întreprinse, în mod constant şi coordonat de către specialişti, în domeniile esenţiale pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor. Asta înseamnă că situaţia fiecărui copil va fi monitorizată de aceşti specialişti din comunitate, care vor lua toate măsurile necesare pentru respectarea drepturilor minorilor şi a interesului superior al acestora. Mai mult decât atât, legea pe care am votat-o astăzi vine şi în întâmpinarea nevoilor pe care copiii le au ca urmare a crizei sanitare şi sociale provocate de pandemia de Covid-19”, a declarat deputata Oana Bîzgan.
Concret, programul care a fost deja implementat în stadiu pilot în judeţul Bacău, presupune existenţa, în fiecare comunitate, dar mai ales în cele în care locuiesc persoane din categorii vulnerabile, a unei echipe mixte de profesionişti – un asistent social, un asistent medical comunitar şi un cosilier şcolar, iar acolo unde este cazul şi a unui mediator şcolar precum şi a unui mediator sanitar.
Acelaşi program prevede şi existenţa unei baze de date care să cuprindă informaţii actualizate constant referitaore la situaţia copiilor din fiecare comunitate, astfel încât nevoile acestora să fie cunoscute şi să poată fi acoperite cât mai eficient.
„Modificarea adusă astăzi presupune, pe lângă impactul social pozitiv resimţit de beneficiarii direcţi şi un impact bugetar pozitiv, estimările UNICEF sugerând costuri mult mai mici pentru implementarea acestui proiect, comparativ cu costurile celorlalte categorii de servicii sociale incluse în procesul de protecţie a copilului. În plus, măsurile luate astăzi vor avea impact asupra unui număr important de persoane – copiii, familiile acestora şi comunităţile din care fac parte. UNICEF estimează, de asemenea, că prin implementarea acestei modificări vor fi create cel puţin 7600 de noi locuri de muncă, iar numărul acestora poate ajunge până la 17 000”, a completat deputata Bîzgan.
După votul de astăzi din Parlament, iniţiativa urmează să ajungă la Preşedinte pentru promulgare.
Oana Bîzgan – www.oanabizgan.com
– este deputată independentă în Parlamentul României şi membră a Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi. Oana este prima femeie din politica românească selectată de către World Economic Forum în comunitatea Young Global Leader, este ambasadoare a campaniei Girl2Leader în România şi membră a comunităţii Vital Voices. Principalele cauze pentru care aceasta militează sunt justiţia socială, în general şi drepturile femeilor, copiilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, în special.
Ca deputată independentă a reuşit să propună şi să treacă prin Parlament 11 legi şi modificări legislative din sfera justiţiei sociale şi a egalităţii de şanse, printre cele mai importante fiind: primul Registru Naţional Automatizat al infractorilor sexuali, creşterea pedepselor pentru agresiunile sexuale împotriva minorilor, o lege care interzice şi pedepseşte hărţuirea stradală, o lege a hărţuirii psihologice la locul de muncă, modificări în legea privind violenţa domestică dar şi o serie de modificări legislative privind protejarea şi promovarea drepturilor copiilor.
|
