|
primit de la domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea (Grupul parlamentar al PNL)
Tinerii sunt principalii beneficiari potenţiali în cadrul noului program de redresare multianual prin care UE răspunde crizei –
Planul de bugetare europeană NEXT GENERATION EU
„După cum am mai arătat în mai multe intervenţii publice, este alarmant faptul că Indicatorul NEET (acronimare provenită din expresia în engleză „Not in Education, Employment, or Training”), care se foloseşte în Europa pentru a descrie categoria de tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare, se află în România la o un procent 16,8%, locul al treilea în UE, după Italia, cu o rată de 22,2%, şi Bulgaria, cu 17,7%. În privinţa ponderii tinerilor din categoria NEET în populaţia din ruralul românesc, indicatorul este cu atât mai îngrijorător, fiind foarte puternic dezechilibrat negativ, cu peste 25% în rural şi sub 10% în urban”, consemnează deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
„Ca formulă de intervenţie specifică, prin care putem structura acţiunile îndreptate spre ameliorarea situaţiei tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare, am propus implementarea unor structuri de asistenţă educaţională şi profesională, sub formă de Unităţi Regionale de asistenţă a orientării în carieră a tinerilor. Aceste unităţi pot fi create pe lângă Agenţiile de Dezvoltare regionale din cele 8 regiuni şi pot monitoriza dinamica segmentului de tineri cu vârste de până la 30 de ani, mai ales sub aspectul consilierii lor pentru educaţie, carieră şi integrare profesională. În aceste Unităţi Regionale de asistenţă a orientării în carieră a tinerilor este esenţială utilizarea de instrumente inovatoare şi fiabile pentru asistarea tinerilor, care să poată fi accesate şi utilizate permanent de către aceştia, platforme online de consiliere, bănci de date şi aplicaţii pentru orientarea profesională - aşa cum este, spre exemplu, platforma YTM.ro, oferită din acest an de către Universitatea de Vest din Timişoara, în mod gratuit, tinerilor din întregul centru universitar timişorean”, arată liderul liberal.
„În privinţa modului în care se poate realiza proiectul Unităţilor Regionale de asistenţă în carieră a tinerilor, avem deja o linie de susţinere financiară generoasă, planul Next Generation EU. Fondurile pentru instrumentul Next Generation EU vor proveni din suspendarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2 % din venitul naţional brut al UE. Comisia va putea astfel să îşi utilizeze ratingul de credit foarte ridicat pentru a împrumuta 750 de miliarde EUR de pe pieţele financiare pentru instrumentul Next Generation EU. Fondurile instrumentului Next Generation EU vor fi investiţi în trei piloni, 500 de miliarde EUR sub formă de granturi şi 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi acordate statelor membre”, adaugă deputatul Marilen Pirtea.
„Next Generation EU devine pentru România unul dintre cele mai importante instrumente pe care viitoarea guvernare PNL - USR-Plus le va avea la îndemână, deosebit de valoros pentru structurarea unor măsuri eficiente dedicate tinerilor. În acest fel, în următoarea planificare bugetară multianuală, Next Generation EU devine instrument strategic pentru România în obţinerea de granturi în valoare de 9,52 miliarde Euro în perioada 2021-2022 şi 4,27 mld. euro în 2023. Totul va depinde de mobilizarea administrativă a unităţilor noastre de management implicate în gestionarea finanţărilor europene, odată ce decizia politică îndreptată către susţinerea tinerelor generaţii a fost deja luată, inclusiv prin decizii ale Comisiei Europene care cuprind bugetarea fondurilor necesare”, conchide liderul liberal din conducerea Camerei Deputaţilor.
|
