|
primit de la doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Bursele şcolare - forme importante de sprijin educaţional şi recunoaştere valorică
Al doilea val de pandemie nu trebuia să surprindă pe nimeni, acesta era anunţat de specialişti încă din luna mai, iar autorităţile naţionale sau locale ar fi trebuit să se pregătească mult mai temeinic.
Alegerile locale, luptele politice din campania electorală au predominat, însă, iar guvernul şi autorităţile au trecut în plan secund îndatoririle lor complexe, inclusiv în domeniul educaţiei. Rectificările bugetare făcute, de obicei, în lunile iulie/august nu au vizat primordial domeniul educaţiei, sprijinirea financiară a elevilor prin burse, deşi sunt argumente solide pentru un asemenea demers, mai ales în contextul lipsei dramatice a infrastructurii digitale la nivelul şcolilor.
Chiar dacă au fost făcute numeroase analize şi studii în timpul pandemiei despre consecinţe în plan educaţional, despre accesul elevilor proveniţi din grupuri defavorizate la tehnologie, la internet şi tablete, se observă faptul că 2.296 de unităţi administrative-teritoriale din România (70,21%) nu acordă bursele sociale pentru elevi, conform studiului „Raportul privind acordarea burselor pentru elevi la nivel naţional în anul şcolar 2019-2020”.
Legislaţia din educaţie a prevăzut constant obligaţia unor programe sociale, acordarea unor facilităţi şi categorii diferite de burse pentru elevi şi studenţi. Calitatea educaţiei presupune o viziune coerentă, resurse umane bine pregătite, o abordare curriculară modernă, investiţie în infrastructura şcolară şi universitară, dar şi măsuri sociale pentru accesul elevilor şi studenţilor la un învăţământ de calitate şi la inserţia ulterioară pe piaţa muncii.
În acest sens, aspectele statistice din studiul menţionat arată faptul că din 3.182 de autorităţi publice locale, doar 180 (5,66%) acordă integral burse şcolare pentru elevi, cu respectarea cadrului legal în vigoare. Astfel, în 3.002 de unităţi administrativ-teritoriale dreptul la burse şcolare este încălcat, acestea fiind acordate parţial.
La nivel naţional, doi din cinci copii cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani sunt supuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială, dar cu siguranţă ştim că această cifră este substanţial mai mare, situaţie accentuată în perioada pandemică.
Conform art. 82 alin. (2) din LEN nr. 1/2011, consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au obligaţia ca anual să adopte o hotărâre privind stabilirea cuantumului şi numărului celor patru categorii de burse pentru elevi: performanţă, merit, studiu şi ajutor social. Legea prezintă şi sursa de finanţare a acestor burse, iar cheltuielile cu bursele elevilor trebuie asigurate complementar de către autorităţile publice locale, cât şi de statul român prin sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.
Din 98 de unităţi administrative, în condiţiile unor dificultăţi şi limitări financiare cunoscute, la nivelul judeţului Iaşi se constată acordări parţiale, dar tabloul general este totuşi peste media regăsită la nivel naţional: 2 UAT-uri (2,04%) acordă burse integral, conform prevederilor legale, 58 UAT-uri (59,18%) acordă cel puţin o categorie de bursă, 56 UAT-uri (57,14%) acordă burse de ajutor social, 17 UAT-uri (17,35%) acordă burse de merit, 11 UAT-uri (11,22%) acordă burse de studiu şi doar 6 autorităţi administrative (6,12%) acordă burse de performanţă.
Rolul burselor şcolare este acela de a recunoaşte performanţele educaţionale şi rezultatele bune la învăţătură obţinute, dar şi de a sprijini accesul la educaţie al elevilor din medii defavorizate. Contextul epidemiologic şi situaţia tot mai alarmantă a şcolilor din România impun soluţii urgente, preocupări pentru domeniul educaţional şi sprijin financiar pentru acoperirea unor cheltuieli necesare (tablete, acces la internet, manuale etc.)
În acest sens se impun câteva recomandări:
1. Guvernul trebuie să stabilească anumite cuantumuri minime privind bursele elevilor, pentru a se evita situaţiile nefericite de acordare a unor burse în cuantum nesemnificativ;
2. Inspectoratele şcolare judeţene au rolul de a solicita, în baza reglementărilor, respectarea obligaţiilor legale de a se acorda, în mod adecvat şi constant, burse şcolare, inclusiv monitorizarea acestor demersuri;
3. Conştientizarea şi sensibilizarea autorităţilor locale să acorde preponderent bursele, pentru că acestea sunt forme utile de completare a accesului elevilor la un nivel superior de pregătire, de achiziţie a materialelor şcolare şi a echipamentelor electronice necesare;
4. Instituţia Prefectului are competenţa de a verifica respectarea hotărârilor date de UAT-uri, privind obligativitatea acordării burselor şcolare, în conformitate cu legile existente.
Pregătirea elevilor, adaptarea lor la cerinţele de educaţie şi formare în societatea actuală a cunoaşterii şi a progresului tehnologic sunt repere pedagogice fundamentale în cadrul unui sistem de învăţământ responsabil, de tip incluziv, de aceea politicile şi strategiile naţionale trebuie să fie corelate cu obiectivele educaţionale.
Din păcate situaţia economică actuală, limitele financiare, efectele pandemiei şi ale crizelor de diferite tipuri generate de aceasta se reflectă şi la nivelul posibilităţilor, al resurselor bugetare ale primăriilor, ale autorităţilor locale, mai ales în mediul rural.
De la începutul situaţiei pandemice am semnalat accentuarea unor inegalităţi şi discrepanţe în plan educaţional, între elevii din mediul rural şi urban, dar şi existenţa unor vulnerabilităţi chiar la nivel urban. Studiul menţionat confirmă prin analize şi date statistice aspectele prezentate, cumulul de riscuri şi decalaje educaţionale, dar şi anticiparea unei crize profunde a sistemului de învăţământ, cu efecte grave în timp. Rămâne, astfel, urgenţa de a aplica unele soluţii logice şi evidente – finanţarea responsabilă a sistemului, ţinând cont de noile probleme şi necesităţi pedagogice, reorganizarea atentă a demersurilor didactice, adaptări curriculare avizate, măsuri sociale, implicit impunerea de cuantumuri minime ale burselor, prin alocarea unui buget suficient în acest sens; de fapt vorbim de viziune şi strategii educaţionale competente, concepute într-o manieră responsabilă pentru susţinerea eficientă a învăţământului românesc.
|
