|
primită de la domnul deputat Angel Tîlvăr (Grupul parlamentar al PSD)
“Nu numai alegerile sunt importante”
O scurtă trecere în revistă a perioadei care a trecut de la începutul pandemiei arată că România este dominată de o atmosferă electorală permanentă. Avem ca exemple:
bagatelizarea pandemiei de către guvern şi preşedinte pentru a forţa anticipatele;
desemnarea prim-ministrului din tabăra care nu avea o majoritate omologată de către cetăţeni;
bâlbâielile în desemnarea şefului guvernului, “renunţarea” primului nominalizat, urmată de “fuga” partidului care urma să-l susţină în Parlament;
votarea în scopul stabilităţii politice de partidul “antipatizat” de preşedinte, a unui guvern, în lipsa partidului care girează guvernarea;
gestionarea deficitară a pandemiei, cu mari semne de întrebare vis-a-vis de onestitatea achiziţiilor, dublată de satisfacerea clientelei politice şi promovarea în poziţii care au legătură cu gestionarea crizei generate de COVID-19 a unor personaje lipsite de competenţa dată de pregătire sau experienţă.
Să adăugăm un alt lucru care afectează buna funcţionare a unui stat democratic: suprimarea, folosind un întreg arsenal de arme retorice, a oricărei dorinţe de colaborare a guvernului şi a partidului care-l susţine, cu partidele care nu-i împărtăşesc doctrina, precum şi atacurile la adresa Avocatului Poporului sau a Curţii Constituţionale.
Iar prin politizarea excesivă a oricărei teme domestice, energia consumată pentru realizarea de minim consens sau de apropiere pe principala provocare care stă în faţa României, epidemia, a fost secătuită.
Toate aceste lucruri au avut ca efect “fructificarea” imensului potenţial de polarizare pe care îl are felul în care se face politică în România.
Constituţia prevede că există o instituţie care poate să asigure medierea între actorii relevanţi din societate: Preşedinţia României. Și nu ar fi fost rău ca, ţinând seama de situaţia care nu a dat niciodată semne că s-ar îmbunătăţi, preşedintele să fi fost cel care să deplaseze lucrurile din zona confruntării în cea a unui minim consens sau a acţiunii congruente.
Din nefericire, apariţiile şefului statului, previzibile de-acum, au contribuit la o scindare mai mult decât evidentă, şi total nefolositoare în aceste vremuri, a unei societăţi care trebuie să funcţioneze şi altfel decât în logică electorală permanentă.
Din acest punct de vedere, preşedintele a eşuat, rezultatul intervenţiilor domniei sale, părtinitoare până la anecdotică, având nu efectul pe care şi-l dorea (sprijinirea unui partid în lupta electorală), ci menţinerea şi catalizarea unei atmosfere de conflict, de neîncredere în legitimitatea şi utilitatea votului şi slăbirea coeziunii sociale.
Și asta când?
În cel mai complicat moment prin care trece România.
Și perioada următoare nu se anunţă a fi uşoară. De aceea este nevoie, mai mult ca oricând, de dialog şi de găsirea unor soluţii cu un grad mare de susţinere şi cu un nivel mare de acceptabilitate. Vom avea, conform estimărilor venite de la specialişti, scenarii greu de imaginat acum câteva luni.
Poate doar o parte din societate, alimentată de ură, polarizare, intoleranţă şi discurs părtinitor, să aibă soluţia cea mai bună?
Cu siguranţă, nu.
Funcţionarea din perspectivă strict electorală a unui guvern poate fi garanţia eficienţei acestuia?
Evident că, nu.
Poate că gravitatea provocării legată de pandemia de COVID-19 va reliefa nevoia de a aborda problemele unei societăţi şi din punctul de vedere al lucrurilor ce apropie oamenii, nu numai din cea a lucrurilor care-i despart.
În loc să acuze PSD de toate relele, guvernul şi preşedintele n-ar face mai bine să-i protejeze pe cetăţenii acestei ţări, folosind orice resursă pe care o pot avea la dispoziţie?
Îşi asumă în continuare, în numele acaparării cu orice preţ a puterii, rezolvarea unei situaţii nemaiîntâlnite, doar prin perspectiva interesului politic?
Este un moment prost pentru permanentizarea confruntării; guvernul şi susţinătorii săi, dar şi preşedintele, o ştiu foarte bine şi îşi asumă acest lucru.
Dar cu ce preţ?
|
