|
primită de la doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Ziua Internaţională a Știinţei pentru Pace şi Dezvoltare. Despre sensurile cunoaşterii şi ale progresului ştiinţific, despre înţelegerea lumii şi a valorilor umaniste
„Procesul descoperirii ştiinţifice este, de fapt, un zbor continuu al uimirii.” (Albert Einstein)
Data de 10 noiembrie a căpătat multiple semnificaţii, fiind denumită sugestiv Ziua Internaţională a Știinţei pentru Pace şi Dezvoltare (World Science Day for Peace and Development), sărbătoare aflată sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Știinţă şi Cultură (UNESCO).
Această titulatură a fost decretată de către Conferinţa Generală a UNESCO în anul 2001, iar prima celebrare a avut loc la data de 10 noiembrie 2002, sub auspiciile UNESCO. În acest sens, s-au realizat de-a lungul timpului multiple parteneriate cu organizaţii guvernamentale, interguvernamentale şi neguvernamentale, cu diferite comisii naţionale UNESCO, instituţii ştiinţifice şi de cercetare, asociaţii profesionale, mass-media, profesori din domenii ştiinţifice etc.
Cu siguranţă progresul ştiinţei este esenţial pentru a se realiza obiectivele complexe din Agenda 2030 cu privire la evoluţia durabilă. Temele documentului menţionat, adoptat la 25 septembrie 2015 de către Organizaţia Naţiunilor Unite, vizează un cadru global pentru eradicarea sărăciei şi realizarea dezvoltării durabile până în anul 2030, pe baza Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), adoptate în 2000. De asemenea, ţările pot monitoriza progresul şi gradul de îndeplinire a acestor obiective prin accesarea Raportului UNESCO privind ştiinţa, prezentare temeinică realizată la fiecare cinci ani, oferind analize profunde asupra tendinţelor emergente din domeniul ştiinţei, tehnologiei şi politicii în materie de inovare şi guvernanţă.
Ziua Internaţională a Știinţei pentru Pace şi Dezvoltare militează pentru obiective precum:
Creşterea gradului de conştientizare a opiniei publice cu privire la rolul ştiinţei în societăţile paşnice şi sustenabile;
Promovarea solidarităţii naţionale şi internaţionale pentru o ştiinţă comună;
Reînnoirea angajamentului naţional şi internaţional pentru utilizarea ştiinţei în beneficiul societăţilor;
Atragerea atenţiei asupra provocărilor cu care se confruntă ştiinţa şi creşterea sprijinului pentru efortul ştiinţific.
Evenimentul marcat anual în întreaga lume a generat numeroase proiecte concrete şi viabile, programe şi finanţări pentru ştiinţă şi a contribuit, de asemenea, la promovarea cooperării între oamenii de ştiinţă care trăiesc în zone puternic afectate de conflicte, un exemplu fiind implementarea, cu sprijinul UNESCO, a Organizaţiei de Știinţă Israeliano-Palestiniană (IPSO). Festivităţile dedicate acestui eveniment includ: conferinţe, reuniuni, vizite la muzee, expoziţii, difuzarea de postere, întruniri în instituţii de învăţământ, în campusuri şcolare etc.
Cunoaşterea ştiinţifică şi colaborarea la nivel global sunt esenţiale pentru pacea şi dezvoltarea durabilă, prin faptul că promovează implicarea specialiştilor, dar şi interesul cetăţenilor, precum şi al comunităţilor locale în schimbul de cunoştinţe, de informaţii şi teme de cercetare prin care se realizează activităţi interesante, acţiuni educative, demersuri de cercetare şi inovare, implicit schimbări comportamentale şi de atitudine. De altfel, ştiinţa se află în centrul înţelegerii problematicii globale, prin intermediul acesteia este explorat şi descifrat universul în întregul său, după cum cercetarea ştiinţifică înseamnă şi cunoaşterea fiinţei umane, dezvoltarea unor relaţii interumane de calitate, opţiunea pentru valorile umaniste ale ştiinţei.
Conştientizăm şi mai mult această semnificaţie a colaborării ştiinţifice, în contextul actual. Prin progresul ştiinţific, prin demersuri consistente de cercetare omenirea poate depăşi momente de criză, situaţii dificile, relevant fiind contextul pandemiei actuale de Covid-19.
În concluzie, această zi reprezintă o invitaţie la reflecţie, la atitudine şi implicare, la nivel guvernamental, legislativ, al administraţiilor locale în legătură cu valoarea şi potenţialul cercetării şi al inovării, importante resurse pentru evoluţia societăţilor spre o viaţă mai bună. De aceea, consemnarea acestei sărbători subliniază încă o dată faptul că oamenii de ştiinţă, cercetătorii, inovatorii din majoritatea statelor lumii oferă un model de dezvoltare a societăţii bazate pe cunoaştere, pe rolul progresului ştiinţific şi tehnologic drept alternative viabile în paradigma lumii contemporane.
Considerăm că sunt decisive pentru evoluţia societăţii contemporane cercetarea ştiinţifică, contribuţia cercetătorilor, respectul pentru minţile strălucite, nevoia de investiţie şi finanţare a proiectelor de cercetare, a institutelor de specialitate. Acestea sunt forme responsabile de valorizare a creativităţii, a inteligenţei umane într-o lume conştientă de provocările, riscurile şi dificultăţile timpurilor actuale.
|
