|
primită de la doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Ziua Internaţională a Tineretului – repere europene şi naţionale, analize şi perspective pentru politicile de tineret
„Tinereţea! Nu există nimic asemenea ei!”
Oscar Wilde
Generaţia tânără reprezintă, cu certitudine, o resursă preţioasă, un segment de vârstă care proiectează viitorul şi evoluţia unei ţări, o categorie care are nevoie de suport, de dialog şi implicare autentică în viaţa socială, economică şi politică.
În acest context, statele de pretutindeni sărbătoresc astăzi Ziua Internaţională a Tineretului, data de 10 noiembrie fiind promovată drept oportunitate de a face cunoscute şi auzite vocile, acţiunile şi iniţiativele tinerilor, precum şi implicarea lor în adoptarea deciziilor importante la nivel naţional şi global, care îi vizează, inevitabil, în mod direct.
Parlamentul European a sprijinit constant cooperarea strânsă dintre statele membre în ceea ce priveşte tineretul, iar UE şi-a asumat un rol activ în elaborarea politicii pentru tineret, dezvoltându-se, treptat, numeroase proiecte, programe de finanţare şi iniţiative legislative cu rol semnificativ în susţinerea tinerilor, a evoluţiei lor personale şi profesionale, dintre care menţionăm:
Strategia Europa 2020 – îşi propune reducerea abandonului şcolar timpuriu şi creşterea procentului persoanelor cu vârsta între 30-34 de ani care au absolvit o formă de învăţământ terţiar;
Strategia UE pentru tineret 2019-2027 – are ca obiectiv principal conectarea tinerilor din Uniunea Europeană şi din afara acesteia pentru a promova angajamentul voluntar, mobilitatea în scop educaţional, solidaritatea şi înţelegerea interculturală;
Programele Erasmus+ 2014-2020 şi Erasmus 2021-2027 – până în prezent, Comisia a acordat 50 000 de permise de călătorie prin intermediul a trei runde de candidatură, care au atras cereri din partea a 275.000 de tineri;
Garanţia pentru tineret – adoptată în 2013, aceasta reprezintă un angajament istoric pentru a garanta că tinerii primesc o ofertă de calitate pentru un loc de muncă, pentru formare sau studii complementare în termen de patru luni de la pierderea locului de muncă sau de la terminarea studiilor;
Corpul european de solidaritate– este o iniţiativă lansată de Comisia Europeană în decembrie 2016, care le permite tinerilor cu vârsta între 18 şi 30 de ani să desfăşoare o activitate de voluntariat sau să lucreze în cadrul unor proiecte în ţara lor de origine sau în alte ţări. Un număr total de 72.000 de tineri s-au înregistrat până în prezent, iar 7.000 dintre aceştia sunt implicaţi în mod direct în activităţi de solidaritate;
Portalul european pentru tineret– reprezintă o pagină de internet destinată tinerilor din toată Europa, menită să-i ajute să se orienteze printre numeroasele oportunităţi pe care UE le oferă în diverse domenii de interes, precum voluntariatul, activitatea profesională, formarea, cultura, creativitatea şi multe altele.
Raportându-ne la contextul naţional, trebuie să menţionăm că România a realizat demersuri importante în dezvoltarea proiectelor şi a politicilor destinate tineretului şi studenţilor, prin strategii şi programe educaţionale, culturale, civice eficiente, interesante şi atractive, cu efecte certe la nivelul implicării şi al responsabilizării generaţiei tinere.
Astfel, România este printre puţinele ţări de la nivelul Uniunii Europene care acordă facilităţi legislative ce susţin:
transport feroviar gratuit pentru studenţi;
un pachet social atractiv pentru mulţi dintre elevii României;
o legislaţie care susţine proiectele de internship, stagiile de formare profesională;
un sistem motivant de burse studenţeşti;
creşterea salariului minim pe economie;
cumularea burselor, programul „Prima casă”;
experienţe şi iniţiative antreprenoriale prin Programul Start-UP Nation România, toate acestea vizând educaţia, împlinirea profesională, oportunităţile de carieră destinate tinerilor din România.
Este necesar ca astfel de practici să fie multiplicate, susţinute, acordându-se, în acelaşi timp, o atenţie sporită asupra anumitor aspecte incomplet rezolvate – România are nevoie de o legislaţie modernizată, actualizată, care să vină în sprijinul politicilor de tineret; se impune, totodată dezvoltarea programelor privind inserţia pe piaţa muncii şi a corelării curriculei din învăţământ, indiferent de nivel, cu cerinţele angajatorilor. Mai mult, tinerii trebuie să fie încurajaţi (implicit prin suportul legislativ) să se constituie în organizaţii, asociaţii de tineret/studenţeşti, federaţii şi să participe la viaţa socială şi politică, dar şi la diferite concursuri de proiecte, la nivel local sau naţional, valorificând diferite oportunităţi şi linii de finanţare.
La nivelul comunităţii ieşene, oraşul nostru reprezintă un veritabil „spaţiu al tinerilor”, un prestigios centru universitar, care prin inteligenţă, energia şi inventivitatea, energia acestora devine un pol dinamic şi efervescent de evoluţie modernă. Tinerii ieşeni trebuie susţinuţi în permanenţă de liderii administraţiei locale şi judeţene prin proiecte şi facilităţi care să răspundă nevoilor resimţite în viaţa cotidiană. Astfel, ideile lor inovative pot prinde contur şi pot fi transpuse, cu ajutor din partea autorităţilor, în realităţi şi evenimente care să pună comunitatea în valoare.
În perspectivă filosofică, amintim că, dincolo de latura sa socială, de aspectele pragmatice, realiste, tinereţea este înţeleasă, din timpuri străvechi, la nivel simbolic, drept o sursă inepuizabilă de frumuseţe. Aceasta inspiră şi împlineşte artiştii, este un izvor de adevărată vitalitate, dar şi o vârstă a marilor visuri şi speranţe, care, în sens metaforic, se opune miraculos trecerii nesfârşite a timpului... Și, pentru că aspiraţiile mitice de a dobândi „tinereţe fără de bătrâneţe”, de a ne depăşi condiţia umană limitată, efemeră, recuperând starea originară, rămân neschimbate, trebuie să preţuim fiecare etapă a existenţei, dincolo de ani şi vârste. În esenţă, „Tinereţea este vârsta fericirii, pentru că are capacitatea de a vedea frumuseţea lucrurilor. Oricine îşi păstrează această abilitate nu va îmbătrâni niciodată.” (Franz Kafka)
|
