|
primit de la preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, domnul deputat Ștefan Muşoiu (Grupul parlamentar al PSD)
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă are nevoie de o analiză complexă şi în Parlament
Preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, deputatul PSD Ștefan Muşoiu, a dat startul unei serii de dezbateri pe tema Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în cadrul comisiei parlamentare pe care o conduce.
„Este nevoie de discuţii concrete în Parlament, astfel încât România să acceseze banii europeni de care ţara noastră are atâta nevoie”, îşi argumentează demersul deputatul PSD.
La prima dezbatere din seria celor iniţiate de parlamentarul social-democrat, care a avut ca temă Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR), au participat astăzi europarlamentarii români Siegfried MUREȘAN şi Dragoş PÎSLARU, coraportori ai legislativului european pe dosarul bugetar al UE, conceput pentru a ajuta ţările Uniunii să combată efectele pandemiei de COVID-19.
Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR), aprobat săptămâna trecută de Parlamentul European, este pilonul principal al Planului Next Generation EU şi are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro, din care 30,5 miliarde de euro îi revin României.
Pentru utilizarea instrumentului de finanţare MRR, fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în conformitate cu domeniile prioritare de investiţii, stabilite de către Comisia europeană, în scopul ieşirii din criză, relansării economice şi creşterii capacităţii de rezilienţă.
Discuţiile dintre membrii comisiei şi europarlamentarii invitaţi au vizat stadiul elaborării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În prim-plan a fost plasată problema capabilităţii fructificării acestei şanse unice de către executivul României, pentru a putea atrage peste 30 miliarde de euro într-un termen foarte scurt.
Preşedintele Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor, Ștefan Muşoiu, a avertizat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în baza căruia vor fi atraşi banii, trebuie să rezolve problemele structurale, cum sunt cele din educaţie şi sănătate.
Conform lămuririlor oferite în cadrul dezbaterii, sumele alocate Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă pot fi utilizate şi pentru extinderea şi modernizarea spitalelor existente, pentru construcţia de noi spitale, dar şi pentru infrastructura rutieră şi cea de căi ferate, precum şi pentru infrastructura de irigaţii sau pentru industrie, pentru sprijinirea sectorului privat, a întreprinderilor mici şi mijlocii.
Propunerea oficială a proiectului PNRR trebuie să respecte criteriile de alocare a fondurilor destinate acestui mecanism axat pe cei 6 piloni, respectând ponderea alocărilor financiare:
1. Tranziţie verde,
2. Transformare digitală,
3. Competitivitate şi antreprenoriat,
4. Sănătate, educaţie şi rezilienţă instituţională,
5. Coeziune socială şi teritorială,
6. Politici pentru următoarea generaţie – copii şi tineri – inclusiv educaţie şi calificare profesională.
În vederea accesării acestor fonduri, fiecare Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă are obligativitatea de a aloca cel puţin 37% din sume pentru tranziţia verde şi 20% pentru transformarea digitală.
„Mi-aş dori ca actualul guvern să înţeleagă ce responsabilitate enormă are faţă de ţară. Acum nu mai poate pasa responsabilitatea moştenirii lăsate de PSD, acum e nevoie de angajare şi mobilizare promptă, de strategie şi viziune pentru a salva economia ţării”, a subliniat preşedintele Ștefan Muşoiu.
Propunerile finale trebuie să aibă în vedere nevoile reale ale cetăţenilor şi ale societăţii româneşti, concentrându-se pe domeniile de activitate deficitare.
Comisia Europeană a transmis, deja, observaţii cu privire la formularea unor reforme şi angajamente clare din partea guvernul României, de aceea proiectul oficial al PNRR trebuie bine documentat şi trimis până la finalul lunii aprilie 2021.
“Vom avea mai multe astfel de dialoguri concrete şi în următoarele şedinţe, pentru o mai mare eficienţă. Documentul ar trebui evaluat de Parlamentul României, iar Comisia noastră are competenţe în domeniul afacerilor europene, de aceea consider că este oportună o analiză complexă, înainte de publicarea documentului realizat de guvern, pentru a găsi soluţiile cele mai potrivite, astfel încât ţara noastră să beneficieze de suma prevăzută şi care ne este atât de necesară”, a mai afirmat preşedintele Ștefan Muşoiu, la încheierea discuţiilor.
16 februarie 2021
|
