Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Relaţii publice > Versiunea pentru printare

primită de la doamna deputat Monica-Elena Berescu (Grupul parlamentar al Alianţei USR PLUS)
“Mamele minore sunt responsabilitatea noastră”

Avem cele mai multe mame minore din Europa: aproape 18.000 de tinere cu vârste între 15 şi 19 ani iar judeţul Iaşi se află pe locul 4 în ţară în ceea ce priveşte numărul de mame adolescente.


Este un adevăr trist, îngrijorător, care a luat amploare în ultimii ani. Cauzele sunt multiple şi responsabilii pentru această situaţie sunt în toate structurile statului. Este clar că politicile publice din acest domeniu nu au funcţionat la cei mai buni parametri şi că este necesară o altă abordare. Legislaţia mamelor minore trebuie actualizată astfel încât să ne concentrăm pe 3 direcţii de acţiune esenţiale, care să încurajeze educaţia şi planificarea familială.

Organizaţia Salvaţi Copiii a organizat în luna februarie o dezbatere despre fenomenul îngrijorător al mamelor minore din România în cadrul căreia experţii şi specialiştii din domeniu au exprimat câteva direcţii de acţiune pentru a reduce numărul fetelor care devin mame la vârste mult prea fragede. Conform acestora, este esenţial să conştientizăm că familia adolescentei joacă un rol foarte important în acest context, împreună cu educaţia acesteia. Ulterior, intră în scenă autorităţile publice locale, care de cele mai multe ori se află în faţa unui scenariu care se repetă aproape ca într-un tipar. Este clar pentru toată lumea că legislaţia trebuie revizuită şi că se poate optimiza colaborarea între instituţii cu un accent suplimentar pe educaţia familiilor vulnerabile.
Educaţia adolescenţilor şi discuţiile cu părinţii
De zeci de ani se discută în spaţiul public despre situaţia mamelor minore din România. Ne confruntăm cu un fenomen îngrijorător, cel în care copiii devin părinţi înainte să se maturizeze. Trăim într-o societate cu foarte multe subiecte tabu, despre care nu se discută în familie din nenumărate motive. Unul dintre acestea, ignorat deseori de părinţi, ar trebui să fie o discuţie despre maturizarea emoţională şi fizică a copiilor noştri. Lipsa unui dialog deschis, abordat fără prejudecăţi de către părinţi, va conduce cel mai probabil către un deznodământ nedorit de nimeni: se consumă un act sexual neprotejat, în urma căruia poate apărea o sarcină sau o boală cu transmitere sexuală, cu un impact imens asupra copiilor, a fetelor în special. Ca să nu mai vorbim de judecata publică, ce stigmatizează aceste suflete nevinovate pentru nişte decizii neinspirate, luate de cele mai multe ori în lipsa educaţiei sexuale şi a implicaţiilor apropierii intime dintre tineri.
Unul dintre obiectivele principale din acest mandat de parlamentar este să modificăm legislaţia pentru a sprijini mai bine mamele minore şi pentru a preveni naşterile adolescentine. Am avut discuţii şi întâlniri cu mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile pe această temă şi mi-au fost transmise opinii pertinente, argumentate ce pot fi integrate în propunerile de modificare pentru legislaţia mamelor minore.
Un semnal de alarmă este că aproape 80% dintre taţi sunt persoane cu vârste între 18-25 de ani, deci considerate adulte conform legii. Cu alte cuvinte, este vorba despre adulţi care seduc fete minore şi care în urma actului sexual neprotejat, devin părinţi fără să fi anticipat această ipostază. Tragedia nu se opreşte aici: de cele mai multe ori tatăl nu recunoaşte copilul şi nu se implică în creşterea acestuia, ceea ce creşte presiunea financiară şi socială asupra mamei. Practic, este vorba de tinere care sunt nevoite să renunţe la şcoală pentru a îşi creşte pruncul şi care nu are altă sursă de venit în afară de alocaţia copilului. De cele mai multe ori, copiii care devin părinţi nu reuşesc să scape din acest cerc vicios pentru că abandonează şcoala şi nici nu se angajează fiindcă nu au un nivel de cunoştinţe minim, care să le asigure un loc de muncă.
În lipsa unor politici şi programe publice care să se concentreze asupra cauzei şi nu asupra problemei, ne vom învârt în acelaşi cerc fără să ne asumăm faptul că avem o responsabilitate comună ca membri ai familiei sau societăţii să încurajăm discuţiile deschise despre consecinţele actelor sexuale neprotejate şi despre perspectivele pe care le au tinerele mame într-o societate sau comunitate care le blamează pentru naivitatea lor.
Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 25 septembrie 2026, 5:34