|
primită de la domnul deputat Claudiu Augustin Ilişanu (Grupul parlamentar al PSD)
În declaraţia sa politică ,,Pandemia COVID-19 a dus la utilizarea în exces a materialelor de unică folosinţă, ceea ce pune în pericol tranziţia Europei către o economie circulară. Ce facem cu plasticul după aceasta perioadă şi care este stadiul sistemului de garanţie-returnare adus în dezbatere publică în ţara noastră la începutul anului 2021?”, deputatul băcăuan Claudiu-Augustin Ilişanu transmite următorul mesaj:
,,Începând cu anul 2021, România trebuie să implementeze sistemul de garanţie – returnare sau sistemul garanţie depozit. Acesta impune comercianţilor cu o suprafaţă mai mare de 50 mp să aibă puncte de returnare şi colectare a ambalajelor de sticlă, doze, PET-uri şi stocare temporară a acestora. Taxa prevăzută de acest sistem de garanţie în România, care de altfel în ţările europene există de ani buni, nu ar trebui să depăşească 50 de bani/ambalaj în cadrul sistemului de tip garanţie – returnare. Chiar dacă a fost lansat în dezbatere publică încă de la finalul anului 2020, acest sistem va fi cel mai probabil în cursul anului viitor şi este în acord cu obiectivele UE de reciclare pentru 2025. România nu are încă o practică avansată de reciclare, aceasta situându-se abia la un procent de 15% în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor. Pentru ca impactul asupra mediului să se reducă, avem nevoie de o politică de reciclare şi de un sistem de garanţie – returnare bine implementat care să optimizeze o gestionare mai eficace a materialelor plastice sau a sticlei. Guvernul ar trebui să fie mai preocupat de problema reciclării ambalajelor, întrucât decalajul dintre România şi celelalte state europene în privinţa reciclării ambalajelor din plastic este major.”
Claudiu-Augustin Ilişanu afirmă în continuare: ,,Pandemia va pune o presiune suplimentară pe politicile naţionale privind reciclarea întrucât prin lockdown şi prin tendinţa de creştere a cumpărăturile online va creşte cantitatea de deşeuri şi trebuie găsite soluţii pentru colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor de ambalaje, respectiv reducerea impactului acestora asupra mediului. Astfel, România poate avea posibilitatea să facă progrese în atingerea ţintelor impuse de legislaţia europeană în materie de mediu, aşa cum se întâmplă cu unele state din centrul Europei, unde colectarea şi reciclarea deşeurilor este de peste 80%. Organizarea punctelor de returnare şi implementarea automatelor pentru reciclare trebuie să se facă până în anul 2022, la nivel naţional, fără discrepanţe în ceea ce priveşte mediul urban şi mediul rural, iar până în anul 2025 ţara noastră trebuie să ajungă la nivelul de reciclare al statelor europene impus de normele europene la peste 75 % grad de colectare pentru plastic, sticlă şi metal, şi apoi cu creştere graduală de peste 85 %. Pentru un cadru de operaţionalizare coerent este nevoie de adaptarea legislaţiei, iar aici vorbim de Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor şi Legea 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. În plus, o comunicare activă a autorităţile este necesară pentru ca cetăţenii să fie receptivi la necesitatea şi avantajul pe care un astfel de sistem de reciclare îl aduce cu privire la protejarea mediului înconjurător din ţara noastră.
Tot în domeniul deşeurilor, Uniunea Europeană a inclus prin Decizia 2020/2053 a Consiliului UE din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene şi de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, o nouă categorie de resurse proprii bazată pe o contribuţie naţională calculată pe baza deşeurilor de ambalaje din plastic nereciclate. Aceasta taxă de 0,8 euro/kg de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate, aplicată începând de anul acesta statelor membre europene, face parte din măsurile de redresare economică post Covid-19 şi va constitui un stimulent pentru reducerea consumului de ambalaje din plastic de unică folosinţă, respectiv încurajarea reciclării dar şi stimularea economiei circulare. Experţii estimează un impact negativ al acestei taxe în domeniul comerţului cu amănuntul şi al bunurilor de larg consum, al producătorilor ce utilizează ambalaje din plastic în condiţiile în care societăţile care introduc pe piaţă bunuri ambalate mai suportă şi alte taxe pe kilogram pentru ambalajele din plastic. Această măsură pe care Uniunea Europeană a inclus-o în cadrul plan face cu atât mai necesară în România implementarea sistemului de reciclare şi garanţie–returnare pentru reducerea cantităţii de plastic şi pentru reducerea cantităţii de deşeuri plastice nereciclate. De asemenea, se pune întrebarea ce viziunea are Europa cu privire la creşterea numărului de deşeuri din plastic rezultate din ambalajele din comerţul online din timpul pandemiei de COVID-19? Aşa cum a atenţionat Curtea Europeană de Conturi, există un risc ridicat ca statele europene să nu îndeplinească obiectivele în materie de reciclare a ambalajelor din plastic stabilite pentru 2025, respectiv 2030.
Fie că ne gândim la măştile de protecţie folosite de toată populaţia globului pentru limitarea răspândirii COVID-19, a mănuşilor sau a altor echipamente, sau la coletele comandate în exces în mediul online şi livrate zilnic de curieri, toate acestea arată ce cantitate enormă de ambalaje se utilizează zilnic. Este clar că pandemia a dus la creşterea cantităţii de deşeuri din plastic, respectiv schimbarea de paradigmă în procesul de producţie şi utilizarea produselor din plastic de unică folosinţă. Chiar dacă în primă fază pandemia părea că redă mediului posibilitatea de regenerare, această ipoteză pare să nu fie atât de veridică cum intuiau experţii, întrucât efectele negative ale creşterii producţiei de plastic par să încetinească tranziţia Europei către o economie circulară”.
Ilişanu conchide: ,,Uniunea Europeană trebuie să răspundă acestei noi provocări pentru mediu printr-o legislaţie conformă cu schimbările aduse de pandemie şi să vină cu o viziune nouă în ceea ce priveşte utilizarea plasticului pentru un impact cât mai redus asupra mediului. Țările membre trebuie să aibă mai multă responsabilitate în legătură cu deşeurile pe care le produc, iar România este cu atât mai mult obligată să adopte proiecte legislative eficiente, care să limiteze impactul plasticului asupra mediului, un mediu destul de firav ţinând cont de lipsa de implicare a guvernului dominat de politicile PNL-iste, de cele mai multe ori întârziate şi lipsite de eficienţă”.
|
