|
primită de la domnul deputat Claudiu Augustin Ilişanu (Grupul parlamentar al PSD)
În declaraţia sa politică ,,Situaţia de la Ministerul Sănătăţii este departe de a asigura depăşirea unei crize sociale şi sanitare. România rămâne victima coronavirului în timpul acestei coaliţii de guvernare”, deputatul băcăuan Claudiu-Augustin Ilişanu transmite următorul mesaj:
,,Sănătatea este cea mai de preţ comoară pe care o avem iar acest fapt îl conştientizăm acum, în timp de pandemie, mai mult ca oricând. Din păcate, asumarea unor politici publice care să le asigure românilor acest drept la sănătate şi să le protejeze viaţa este departe de a fi aplicată în aceste vremuri în România. În ultima vreme coordonarea sănătăţii din România de către ministerul cu atribuţii directe în acest sens a fost un adevărat haos care a pus în pericol cetăţenii României.
Pe lângă catastrofele din spitalele din România care au afectat vieţile unor oameni, am văzut o mare lipsă de responsabilitate în jocul politic din coaliţia aflată la guvernare. Pe lângă coordonarea catastrofală a Ministerului Sănătăţii de către fostul ministru demis în urmă cu câteva zile, se pare că această coaliţie întreţine agonia din sistemul medical epuizat în lupta împotriva pandemiei. În loc să se ocupe de identificarea şi aplicarea rapidă a unor soluţii clare, Ministerul Sănătăţii a fost mereu întârziat, sau chiar absent din ceea ce îşi asumase să facă şi ceea ce românii aşteptau: să contribuie cu soluţii clare la salvarea celor bolnavi şi la depăşirea pandemiei.”
Claudiu-Augustin Ilişanu afirmă în continuare: ,,Dacă ne uităm la cum au acţionat miniştrii Sănătăţii din alte state europene, vedem o mare diferenţă de abordare şi implicare, în elaborarea de acţiuni concrete şi la timp pentru a depăşi această luptă crâncenă împotriva coronavirusului. Dacă la noi ministrul Sănătăţii, şi o parte a coaliţiei, Alianţa USR-PLUS, care îl susţinea, se lamentează de o săptămână pentru că a fost demis, miniştrii omologi, şi aici amintim pe Rudolf Anschober, ministrul austriac al Sănătăţii, care a demisionat în urmă cu câteva zile din cauza epuizării fizice. Ce lipsă de atitudine şi de poziţionare în ceea ceea ce priveşte funcţionarea sistemului! Dacă ministrul austriac sau alţi miniştrii din statele europene s-au dedicat misiunii pe care funcţia de ministru al Sănătăţii o implică în timpul unei pandemii, la Ministerul Sănătăţii din România această funcţie era coordonată mai mult prin delegarea de atribuţii şi comunicarea pe Facebook. Nu mai vorbim de atitudinea şi modalitatea de acţiune a Ministerului Sănătăţii în ceea ce s-a întâmplat la Spitalul Foişor din Bucureşti care ne situează mult departe de o gândire europeană cu accent pe drepturile omului şi în special pe dreptul fiecărui la sănătate.
Pe lângă haosul din Ministerul Sănătăţii, Guvernul este de asemenea absent din ceea ce trebuia să facă şi ceea ce alte ţări reuşesc cu succes: elaborarea de măsuri în sprijirea concretă a luptei împotriva coronavirusului, nu prin restricţii ci prin realizări. Faptul că paturile de la ATI sunt pline de bolnavi COVID este, pe de o parte, o dovadă că guvernarea este depăşită şi fără capacitate de a câştiga această luptă, iar, pe de altă parte, este şi un efect al guvernării de anul trecut când, pe lângă impunerea de restricţii, nu s-a făcut nimic concret pentru capacitarea şi eficientizarea sistemului medical, respectiv îmbunătăţirea de către stat a infrastructurii medicale ATI. Într-un document de presă din mai 2020, Coronavirus – EU Industry Joins Forces to Help European Citizens, se vede clar cum majoritatea ţărilor europene, care astăzi manageriază cu brio fenomenul COVID, s-au implicat activ în sprijinirea infrastructurii prin participarea industriei la producerea de echipamente suport şi tehnică medicală pentru a contracara efectele pandemiei asupra sistemului sanitar. În această statistică vedem cum, în majoritatea statelor, companii cu forţă industrială şi-au transformat producţia şi au produs echipamente de protecţie şi de tehnică medicală. România este la coada clasamentului fiind menţionată doar cu două companii din industria auto, care au încercat să îşi transforme linia de producţie pentru a testa producerea de ventilatoare. Chiar şi Bulgaria a fost mai eficientă în acest sens decât ţara noastră.”
Ilişanu conchide: ,,Ineficienţa şi haosul sunt cuvintele cheie care caracterizează activitatea guvernanţilor din ultimul an şi jumătate. Dacă la începutul mandatului această coaliţie de guvernare îşi propunea atragerea de fonduri europene pentru sănătate cum nu s-a mai văzut, Guvernul României nu a avut niciun plan prin care să folosească aceste oportunităţi pentru economie şi pentru îmbunătăţirea infrastructurii medicale, astfel încât, rata de absorbţie a fondurilor europene, de la sfârşitul anului 2020 până în prezent, este de 50%. Probabil că nici prin PNRR nu se va concretiza îmbunătăţirea sistemului medical, întrucât minţile strategice şi devotate intereselor ţării lipsesc total din acest guvern. Chiar dacă în elaborarea PNRR guvernul menţionează Reforme ale sistemului public de îngrijire medicală spitalicească, cu scopul creşterii siguranţei şi calităţii actului medical, între care investiţii în infrastructura de siguranţă la incendiu, cel mai probabil acestea vor fi teoretice, întrucât precedente au tot fost în ultima vreme, iar ministerul sănătăţii a dat bir cu fugiţii şi s-a justificat în toate felurile atunci când s-au întâmplat tragediile de la Balş dar şi din alte spitale din ţară.”
|
