|
primită de la domnul deputat Iulian-Alexandru Muraru (Grupul parlamentar al PNL)
Pentru prima dată în istoria sa, Parlamentul României va organiza, pe 30 iunie, o şedinţă solemnă a camerelor reunite pentru comemorarea victimelor Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941
În urma demersurilor făcute în calitate de Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, am primit decizia şi acordul liderilor Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru organizarea unei şedinţe solemne a Parlamentului României pentru comemorarea victimelor Pogromului de la Iaşi, din urmă cu 80 de ani. Este doar una componentele amplului program de activităţi comemorative care vor avea loc pe teritoriul României în perioada următoare.
Prin iniţiativa de a comemora 80 de ani de la cel mai mare masacru petrecut pe teritoriul României în epoca modernă în cadrul unei şedinţe solemne, organul reprezentativ suprem al tuturor cetăţenilor români va transmite un mesaj puternic de recunoaştere a suferinţei victimelor şi supravieţuitorilor Pogromului, iar acele evenimente istorice vor beneficia astfel de atenţia semnificativă din partea opiniei publice interne şi internaţionale.
Îmi exprim bucuria şi mulţumirea faţă de preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, cât şi faţă de membrii Birourilor Permanente Reunite, care au înţeles mesajul şi importanţa promovării politicilor memoriei faţă de victimele Holocaustului.
Ședinţa solemnă va avea loc miercuri, 30 iunie, în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu invitarea Preşedintelui României, a membrilor Guvernului, a foştilor Șefi de stat, a reprezentanţilor Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, a Șefului Casei Regale a României, a Patriarhului BOR şi a liderilor celorlalte culte religioase, reprezentanţilor Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a Armatei Române, a Academiei Române, precum şi a supravieţuitorilor sau a urmaşilor victimelor Pogromului.
În trecut, forul suprem al democraţiei a desfăşurat sesiuni solemne dedicate comemorării Holocaustului, dar niciodată până astăzi, Parlamentul României nu a mai organizat un astfel de eveniment, de comemorare a victimelor Pogromului de la Iaşi din iunie 1941.
Comemorarea acelor evenimente din iunie 1941 reprezintă, pentru întreaga societate de astăzi, pentru comunitatea de la Iaşi şi pentru România un moment deosebit de important din perspectiva recunoaşterii şi asumării trecutului, precum şi o reflectare autentică a felului în care autorităţile de astăzi contribuie la cultivarea memoriei naţionale.
Parlamentul României face astfel un pas deosebit de important, onorabil şi impozant, un mesaj puternic către întreaga naţiune, către cetăţeni şi instituţii, către partenerii internaţionali.
Forul suprem al democraţiei din România onorează în acest fel principiul european de astăzi „nu există reconciliere fără rememorare”, iar prin această sesiune solemnă, ambele camere ale Parlamentului onorează memoria victimelor, condamnă criminalii şi contribuie la punerea bazelor unei reconcilieri clădite pe adevăr şi rememorare.
Astfel de ceremonii de comemorare a evenimentelor Holocaustului au loc anual în Parlamentele altor State Membre ale Uniunii Europene, dar şi în Parlamentul European.
România şi instituţiile sale au făcut eforturi semnificative în ultimii ani în privinţa protejării şi promovării memoriei victimelor Holocaustului. Crearea de instituţii, programe, cadru legislativ şi iniţiative locale, au demonstrat că România este pregătită să-şi asume istoria sa, încurajând o cultură a memoriei unde comemorările şi interpretările trecutului recent pot fi asumate într-o manieră nouă, unde amintirile privind trecutul trebuie păstrate vii pentru a onora victimele, a condamna criminalii, şi a pune bazele unei reconcilieri clădite pe adevăr şi rememorare.
Organizarea unei sesiuni solemne dedicată Pogromului de la Iaşi este o continuare firească şi o nouă etapă din asumarea istoriei şi memoriei noastre naţionale. Parlamentul României face, astfel, un progres enorm de la etapa de elogiere a unor criminali de război şi încercări negare a Holocaustului, în anii 90, până la acest moment, în care organizăm o şedinţă solemnă fără precedent.
Informaţii de Background:
În luna iunie a acestui an se împlinesc 8 decenii de la cel mai cunoscut eveniment din toată istoria asasinatelor antievreieşti din România. Pogromul de la Iaşi a fost un asasinat de mari proporţii, de o violenţă şi sălbăticie extreme. Pogromul din Iaşi a determinat distrugerea fizică a unei părţi semnificative din populaţia de origine evreiască a oraşului, schimbând dramatic istoria şi destinul fostei capitale a Moldovei.
Pogromul din Iaşi reprezintă astăzi, potrivit istoricilor naţionali şi internaţionali, cel mai mare asasinat petrecut pe teritoriul României în epoca modernă, şi în aceeaşi măsură, cel mai mare masacru de pe frontul de Est de la începutul operaţiunii Barbarossa din vara anului 1941.
Prin coordonare centrală şi locală, prin ordine date de la cel mai înalt nivel al mareşalului Ion Antonescu, crime şi violenţe au precedat arestarea unui mare număr de evrei şi detenţia lor în curtea Chesturii din Iaşi, unde prin maltratare, tortură şi asasinare prin împuşcare nu s-a reuşit anihilarea întregii mulţimi. Astfel, peste 2.500 de evrei au fost duşi la gară şi îmbarcaţi în două trenuri pentru a fi deportaţi din Iaşi. Din aceste trenuri ale morţii, care au plecat pe traseele Iaşi-Călăraşi şi Iaşi-Podul Iloaiei, au fost descărcate mii de cadavre la destinaţie. Alte mii de abuzuri şi crime individuale sau colective săvârşite de militari români sau germani, jandarmi, membri ai Mişcării Legionare sau civili, au dus la decimarea membrilor comunităţii evreieşti din Iaşi. În total, în timpul Pogromului din Iaşi, au fost ucişi peste 13.000 de evrei.
|
