|
primită de la doamna deputat Dumitriţa Gliga (Grupul parlamentar al PSD)
Deputatul PSD Dumitriţa Gliga i-a adresat o întrebare ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, privind sprijinul acordat fermierilor români în contextul noii Politici Agricole Comune:
“Domnule ministru,
După cum este cunoscut, „Legea europeană a climei”, în vigoare, din iunie 2021, susţinută şi aprobată de toate statele membre, inclusiv de România, cuprinde dispoziţii juridice obligatorii în sfera „tranziţiei verzi” şi a combaterii schimbărilor climatice, cu impact relevant asupra tuturor celorlalte politici unionale, prevederi completate şi prin alte instrumente legislative şi financiare ale UE, precum “NextGenerationEU”, cu componenta reprezentată de „Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă”.
În acest cadru, noua Politică Agricolă Comună a UE reprezintă un instrument cheie pentru realizarea obiectivelor „Pactului Verde European” şi ale „Legii europene a climei”, dată fiind ponderea semnificativă a activităţilor din domeniul agricol în ceea ce priveşte sporirea emisiilor de gaze cu efect de seră. Iată de ce, Comisia Europeană are în vedere măsuri stimulatorii, dar şi „condiţionări consolidate”, pentru cele circa 6,3 milioane de exploataţii agricole, în acest moment, la nivel UE, în ceea ce priveşte respectarea unor exigenţe şi standarde cât mai „prietenoase” în raport cu mediul ambiant şi schimbările climatice, în paralel cu implementarea unor sisteme de asigurare a siguranţei alimentare, tot mai sigure şi mai durabile, măsuri ce vor fi puse în aplicare, începând din 2023, cu o perioadă de tranziţie de doi ani, 2021-2022.
Revenind la realităţi ceva mai concrete şi mai apropiate şi de activitatea MADR, este cunoscut faptul că proiectele şi programele prezentate de instituţia pe care o conduceţi şi incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă / PNRR, având ca obiect strategia naţională pentru irigaţii, au fost respinse în bloc de către Comisia Europeană, pe motiv că nu respectă, în suficientă măsură, exigenţele impuse de „tranziţia verde” şi, implicit, „Legea europeană a climei” şi „Pactul Verde European”.
Desigur, experţii ministerului pe care îl conduceţi, care s-au ocupat de PNRR şi au elaborat respectivele proiecte şi programe, ar fi trebuit să cunoască mai bine şi să aprofundeze mai temeinic reperele impuse de Bruxelles pe acest palier, adaptând, în mod corespunzător, conţinutul acestor proiecte şi programe, cu atât mai mult, cu cât, problematica extinderii şi a dezvoltării sistemelor de irigaţii reprezintă o urgenţă naţională de prim rang pentru ţara noastră. O asemenea aserţiune este susţinută şi de realitatea că agricultura românească necesită gestionarea cât mai eficientă a surselor şi resurselor de apă de care dispune, precum şi implementarea urgentă a unei strategii coerente de irigaţii, în măsură să prevină şi să contracareze problemele foarte serioase cauzate de perioadele tot mai frecvente de secetă, sub impactul încălzirii globale şi al schimbărilor climatice.
În aceeaşi logică, a impactului noii PAC şi a tranziţiei verzi asupra agriculturii româneşti, doresc să vă semnalez, domnule ministru, faptul că, în ultimele luni, am fost asaltată de sesizări tot mai numeroase ale fermierilor şi producătorilor agricoli, mai mari sau mai mici, ameninţaţi cu falimentarea micilor lor afaceri, consecinţă directă a impunerii de către Bruxelles a limitării drastice a subvenţiilor şi plăţilor directe, sub motivaţia exigenţelor noii PAC.
Fată de cele de mai sus, venim şi vă întrebăm domnule ministru, care este strategia avută în vedere de Ministerul Agriculturii în sfera „tranziţiei verzi” din agricultură, sub impactul ultimelor reglementări în domeniu la nivel UE, adică, în ce fel s-a pregătit şi se pregăteşte instituţia pe care o conduceţi pentru noile direcţii de acţiune ale PAC, deja în curs de implementare?
În context, vă întreb, domnule ministru, în ce fel ia în considerare MADR accentul pus de noua PAC pe agricultura ecologică şi pe extinderea „fermelor bio”, mergând până la minim 25% din totalul terenurilor arabile, la orizontul anilor 2030, fapt cu atât mai relevant, cu cât, în cazul României, ţara noastră a fost şi rămâne unul dintre cei mai importanţi producători agricoli la nivel UE şi care, în plus, beneficiază de unele dintre cele mai fertile suprafeţe agricole din întreg spaţiul unional, perfect adaptabil pentru promovarea şi susţinerea agriculturii ecologice?
În acelaşi timp, opinia publică este interesată să afle ce măsuri concrete intenţionează MADR să propună guvernului – în absenţa surselor de finanţare venite dinspre PNRR - pentru finanţarea urgentă de la bugetul de stat a continuării şi extinderii programelor de irigaţii, demers imperios necesar pentru dezvoltarea agriculturii româneşti?
Nu în ultimul rând, vă rog să precizaţi, domnule ministru, dacă şi în ce fel preconizează MADR să susţină fermierii români – similar, cu măsurile de sprijin adoptate şi de alte state membre ale UE, inclusiv din imediata noastră vecinătate – dat fiind faptul că agricultorii români vor fi grav afectaţi de plafonarea considerabilă a subvenţiilor şi plăţilor directe acordate prin PAC, indicând, dacă este cazul, măsurile concrete vizate pe acest palier, în absenţa cărora, mulţi dintre ei ar fi ameninţaţi cu falimentul?”
|
