|
primită de la domnul deputat Daniel Ghiţă (Grupul parlamentar al PSD)
Ghinion! Preşedintele a dezvelit o statuie neautorizată!
În data de 11 septembrie 2021, zi de sâmbătă, preşedintele României, Klaus Iohannis, şi primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor, au dezvelit în Piaţa Mare din Sibiu, în faţa palatului-muzeu cu acelaşi nume, o statuie a baronului Samuel von Brukenthal, care a ocupat funcţia de guvernator al Transilvaniei în perioada 1777-1787, în care această provincie era încorporată în Imperiul Habsburgic.
Preşedintele a ţinut să-l omagieze cu o statuie masivă de bronz, având înălţimea de 3 metri, pe sasul care a deţinut cea mai înaltă demnitate înaintea sa, pe care l-a elogiat ca „o mare personalitate a timpului şi locului în care a trăit”, respectiv „cea mai mare personalitate a saşilor transilvăneni”. Inaugurarea a avut loc la scurt timp după ce fana prezidenţială Raluca Turcan, deputat liberal de Sibiu şi ministru al Muncii, i-a adresat baronului von Brukenthal, pe Facebook, o emoţionantă urare de „La mulţi ani”, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la naşterea sa. Iohannis, Turcan şi alţii îl consideră pe baronul Brukenthal un mare iluminist şi un mecena al culturii şi artelor din Transilvania.
Numeroşi români consideră neavenită amplasarea acestei statui, având în vedere că baronul Samuel von Brukenthal a fost guvernatorul Transilvaniei în timpul reprimării sângeroase a răscoalei din 1784 a ţăranilor iobagi din această provincie, care a culminat cu execuţia atroce, prin tragere pe roată, a principalilor conducători, Horea şi Cloşca. Alături de execuţia plină de cruzime a acestor eroi martiri, în memoria colectivă a românilor a rămas faptul că în cursul represiunii au fost ucişi mii de ţărani iobagi din Transilvania. Nu există dovezi că baronul Brukenthal ar fi fost implicat direct în reprimarea răscoalei şi în execuţia conducătorilor săi, care au fost ordonate de împăratul austriac Iosif al II-lea şi executate de contele Anton von Jancovich, în calitate de comisar imperial. Dar, baronul von Brukenthal nu a făcut, în calitate de guvernator al Transilvaniei, niciun demers pentru atenuarea acestora. La fel cum nu a făcut niciun demers pentru ameliorarea situaţiei iobagilor români din Transilvania în cei şapte ani dinaintea răscoalei, în care a avut calitatea de guvernator. Ba, mai mult, guvernatorul Brukenthal a contribuit la declanşarea răscoalei întrucât a făcut pe plac nobilimii maghiare şi a oprit conscripţia militară ordonată de curtea imperială de la Viena în 1784, conscripţie la care se înscriseseră mai mulţi iobagi români decât de obicei. Serviciul militar pentru Imperiul Habsburgic atrăgea eliberarea din iobăgie, fapt care nu era pe placul grofilor maghiari. Oricum, Brukenthal nu a avut simpatie sau respect pentru românii majoritari din moment ce, în perioada în care a fost guvernator, le-a interzis acestora să se stabilească în toate cele şapte oraşe săseşti din Transilvania şi a refuzat recunoaşterea naţiunii române ca naţiune egală cu naţiunile maghiară, secuiască şi săsească. O fi fost iluminist domnul baron, dar nu pentru toată lumea.
Prin prisma acestor aspecte, se poate spune că preşedintele Klaus Iohannis nu a menajat deloc sensibilitatea istorică a românilor prin inaugurarea statuii baronului Samuel von Brukenthal. Mulţi români consideră că dezvelirea acestei statui constituie o gravă eroare şi o mare ofensă adusă eroilor neamului românesc. În mod surprinzător, mai ales pentru un adept declarat al legalităţii şi al lucrului bine făcut ca preşedintele Iohannis, amplasarea statuii lui Brukenthal s-a făcut cu încălcarea legii în materie. Conform prevederilor articolului 5 din Legea nr.120/2006 (Legea monumentelor de for public), amplasarea monumentelor de for public, categorie din care fac parte statuile, trebuie să se realizeze cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare privind urbanismul şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi cu avizul privind concepţia artistică a monumentului de for public, emis de Ministerul Culturii sau, după caz, de serviciile deconcentrate ale acestuia, în baza analizei realizate de Comisia Naţională pentru Monumentele de For Public, respectiv de comisiile zonale pentru monumentele de for public. Mai pe şleau, pentru amplasarea şi implicit dezvelirea unei statui este obligatorie obţinerea unui certificat de urbanism şi a unei autorizaţii de construire de la primăria aferentă, precum şi a unui aviz pentru concepţia artistică de la Ministerul Culturii.
Statuia baronului Brukenthal a fost amplasată în Piaţa Mare din Sibiu în data de 8 septembrie 2021, zi de miercuri, cu trei zile înainte de dezvelire. Se pare ca de-abia atunci şi-au dat seama reprezentanţii Primăriei municipiului Sibiu că nu există acte de urbanism şi de autorizare pentru amplasarea statuii. Numai aşa se explică faptul că Primăria Sibiu a emis certificat de urbanism doar a doua zi, în data de 9 septembrie 2021. În acest sens, pe site-ul Primăriei Sibiu este înregistrat Certificatul de Urbanism nr. 1784/09.09.2021, emis în urma solicitării Primăriei municipiului Sibiu, prin viceprimar Corina Bokor, pentru adresa Piaţa Mare F.N., având ca scop amplasare monument de for public. În aceste condiţii, nu a mai fost timp, şi nici nu era posibil, pentru obţinerea până sâmbătă, 11 septembrie 2021, a avizului de la Ministerul Culturii şi a autorizaţiei de construire de la Primăria Sibiu. Pe site-ul acestei primării nu apare vreo autorizaţie de construire emisă pentru statuia lui Brukenthal din Piaţa Mare. Este evident că preşedintele Iohannis şi primăriţa Fodor au dezvelit o statuie neautorizată. De unde se vede că şi unii nemţi aplică principiul românesc „merge şi aşa”. Cine va fi oare amendat pentru amplasarea acestei statui fără autorizaţie?
Preşedintele Iohannis, care a fost primarul Sibiului până în 2014, şi municipalitatea din Sibiu nu au dovedit însă aceeaşi deschidere şi solicitudine şi faţă de amplasarea în oraşul de pe malurile Cibinului a unei statui a marelui erou naţional al românilor, Avram Iancu. Conform unui comunicat emis recent, Societatea Cultural-Patriotică Avram Iancu nu a reuşit amplasarea unei statui al eroului nostru naţional într-una din pieţele publice din Sibiu, ca la Cluj şi Târgu-Mureş, unde este reprezentat prin monumente impunătoare. Avram Iancu a fost legat de toate cele trei mari oraşe transilvane. La Cluj a urmat, în perioada 1841-1846, cursurile liceului şi ale facultăţii de drept, iar la Târgu-Mureş şi-a făcut, în perioada 1846-1848, stagiatura în avocatură, pe lângă Tabla regească (Curtea de Apel a Transilvaniei). Avram Iancu a fost însă strâns legat şi de Sibiu. În 1846, după absolvirea facultăţii de drept la Cluj, a primit prima repartiţie la Tezaurariatul din Sibiu. În anii 1848 şi 1849 a fost prezent de mai multe ori la Sibiu la şedinţele Comitetului Naţional Român, în care era membru şi care era un fel de guvern al românilor din Transilvania, condus de mitropolitul Andrei Șaguna (preşedinte) şi de Simion Bărnuţiu (vicepreşedinte). În 1852 Avram Iancu a fost întemniţat şi judecat la Sibiu, dar a fost achitat de frica poporului, iar ulterior a locuit o perioadă în casa prietenului său Ilie Măcelaru, care i-a fost coleg de facultate.
Nereuşind să obţină aprobarea amplasării unei statui a marelui revoluţionar român într-o piaţă centrală din Sibiu, Societatea Cultural-Patriotică Avram Iancu, Filiala Sibiu, a făcut demersuri începând din 2013 pentru amplasarea unui bust al acestuia în Parcul Astra, unde au statui şi alte personalităţi istorice româneşti legate de Sibiu, ca Andrei Șaguna, Gheorghe Lazăr, George Bariţiu, Andrei Mureşanu, Emanoil Gojdu şi Octavian Goga. Societatea Avram Iancu a trebuit să depună un studiu geotehnic şi să obţină în jur de 10 avize şi aprobări pentru amplasarea bustului marelui nostru erou naţional în Parcul Astra, respectiv avize de la Serviciul Patrimoniu al Primăriei Sibiu, Direcţia Tehnică a Primăriei Sibiu, Oficiul de Cadastru Sibiu, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu şi aprobări de la E-ON Gaz, Apă-Canal SA, Electrica SA, RCD-RCS. De abia după depunerea acestor avize şi aprobări au fost obţinute acceptul de amplasare în Parcul Astra şi certificatul de urbanism din partea Primăriei Sibiu.
Dosarul complet a fost înaintat Ministerului Culturii, în vederea obţinerii avizului pentru concepţie artistică. În cursul anului 2014, secretarul de stat Hegedus Csilla a respins de două ori acest aviz, cu motivaţia stupefiantă că bustul lui Avram Iancu nu are expresie artistică. În aceeaşi perioadă însă, un parc din Sibiu a primit denumirea Petofi Sandor, care a fost legat de Sibiu doar prin faptul că, în primăvara anului 1849, a fost prezent câteva zile în această urbe, în calitate de adjunct al generalului Iosif Bem, comandantul armatei revoluţionare maghiare, care a atacat şi a cucerit oraşul. În 2014, Ministerul Culturii a fost controlat de UDMR, prin ministrul Kelemen Hunor, preşedintele formaţiunii etnice maghiare, şi prin secretarul de stat Hegedus Csilla, care a deţinut ulterior şi portofoliul de ministru pentru o perioadă scurtă. De abia în anul 2018, când ministru al Culturii era George Ivaşcu (PSD), a fost obţinut avizul pentru concepţie artistică şi bustul lui Avram Iancu a putut fi instalat cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Până atunci, bustul marelui nostru erou naţional a aşteptat, vreme de cinci ani, învelit într-un linţoliu alb, în holul Bibliotecii Astra din Sibiu. Că aşa-i românul!
|
