|
primită de la doamna deputat Rodica Paraschiv (Grupul parlamentar al PSD)
Ce facem pentru a-i menţine în ţară pe angajaţii din construcţii?
Paradoxal, România este nu numai principalul exportator de forţă de muncă în domeniul construcţiilor la nivelul Uniunii Europene, ci şi importator de forţă de muncă, în acelaşi sector de activitate!
Cum a ajuns ţara noastră într-o astfel de situaţie? Simplu: oferta salarială extrem de redusă în acest domeniu, ca şi în multe altele, i-a determinat, ani la rând, pe muncitorii români să-şi găsească locuri de muncă în construcţii în alte state din Uniunea Europeană.
Un impuls important în acest sector, care a condus la o revenire parţială a forţei de muncă din străinătate către România, a fost creşterea nivelului salariului minim în domeniul construcţiilor la 3.000 de lei brut. O decizie a Guvernului PSD, care, aplicată din anul 2019, a avut implicaţii benefice asupra acestui sector de importanţă naţională.
Declaraţiile responsabililor guvernamentali privind o posibilă revenire la situaţia dinainte de anul 2019 au stârnit, pe bună dreptate, nemulţumiri în rândul angajaţilor din construcţii, dar şi al patronatelor, deoarece o nouă migraţie a muncitorilor spre alte state ar avea implicaţii majore asupra contractelor în derulare, asupra investiţiilor din domeniul imobiliar, din infrastructura rutieră, socială, sanitară sau din alte structuri similare.
În schimb, soluţia găsită de Guvernul a fost stabilirea, pentru anul 2022, a unui contingent crescut de străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, ajungând la 100.000 de lucrători, majoritatea proveniţi din Asia.
Ce facem pentru a-i menţine, însă, pe angajaţii români în ţară?
În primul rând, o anulare a nivelului mai mare al salariului minim din construcţii ar putea genera probleme imense. Patronatele din domeniu mizau pe o menţinere a acestei cote pentru o perioadă lungă de timp şi pe păstrarea angajaţilor, astfel încât aveau un indicator de predictibilitate în baza căruia încheiau contracte pentru diverse investiţii.
În plus, statistic, măsura creşterii salariului minim din construcţii a avut efecte benefice. În luna octombrie 2021, în România erau înregistraţi oficial aproximativ 430.000 de angajaţi în construcţii, comparativ cu 317.732 de angajaţi, în anul 2018. De asemenea, în acest interval de trei ani a crescut şi ponderea domeniului construcţiilor în Produsul Intern Brut al României, de la 5% în 2018, la circa 7%, după implementarea măsurilor necesare menţinerii forţei de muncă în ţară.
Vorbim despre implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cu cine vom executa lucrările de investiţii? Cu muncitorii români, în niciun caz, dacă nu vom menţine actualele facilităţi din domeniul construcţiilor.
Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii, organizaţie reprezentativă pentru sectorul construcţii civile şi industriale de activitate, trage un semnal de alarmă în privinţa viitorului acestui domeniu, în România. O anulare a facilităţilor ar duce, conform reprezentanţilor acestei federaţii, la efecte în lanţ: scăderea salariilor angajaţilor, firmele de construcţii, afectate şi de explozia preturilor la materialele de construcţii, nu-şi vor putea asuma menţinerea salariilor nete ale angajaţilor în noile condiţii. În plus, se va reveni la “munca la negru” sau “munca la gri”.
Suntem obligaţi să gândim mai departe de interese sau hotărâri de moment, pentru că orice decizie politică influenţează zona socială şi economică.
|
