|
primit de la doamna deputat Simina Geanina Daniela Tulbure (Grupul parlamentar al USR)
Demografia - un subiect de importanţă naţională
Câţi mai suntem în 2050? Cum se simt românii în România şi care sunt soluţiile la depopulare şi o populaţie îmbătrânită? Două întrebări care mă preocupă ca şi reprezentantă a românilor de pretutindeni.
Alături de mine, sunt alte milioane de români care, sub o formă sau alta, şi-au pus aceste întrebări pe care organizatorii evenimentului Future Summit le-au supus dezbaterii în cadrul sesiunii dezvoltate alături de Rethink România, în baza studiului RR despre percepţiile românilor despre viitorul ţării, la care am luat şi eu parte.
Joi, 18 noiembrie, am fost vorbitor la ce-a de-a şasea ediţie a conferinţei internaţionale Future Summit, în panelul "România 2050: Demografie"! De ce am acceptat invitaţia? Deoarece consider că discuţiile aplicate, în care includem şi sectorul privat şi cel nonguvernamental sunt vitale, iar fundamentarea pe date ştiinţifice creşte nivelul de relevanţă a iniţiativelor politice.
Alături de mine au mai participat: Manuela Mancaş (Co-founder, The Pareto Report, CEO AHA Moments), Sandor Kolumban (Arbira), Mihai Bârsan (Founder, The Pareto Report), Raluca Bacinschi-Stratulat (Co-founder, iziBac).
Conform studiului prezentat, care va fi lansat în variantă completă pe 15 decembrie, 3% dintre cetăţenii români plănuiesc să emigreze “cu siguranţă” în următorul an, cei care vor să plece fiind mai dornici de afirmare rapidă având sentimentul că sunt blocaţi de hoţie şi minciună, dar şi de conservatorismul din ţară.
Totodată, în urma unei analizei făcute de think tank-ul ReThink România au rezultat următoarele date îngrijorătoare:
36 din 42 de judeţe au mai mulţi pensionari decât tineri;
în mediul rural, 2 din 3 tineri nu merg la şcoală;
în fiecare an, populaţia României scade în medie cu 140.000 de locuitori prin deces şi emigrare;
în acest ritm, în 2050, populaţia României va ajunge la 15,5 milioane de persoane;
România îmbătrâneşte, vârsta medie a populaţiei în România este de 42 de ani;
peste 100.000 de copii au cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate, 32% dintre ei îşi văd părinţii doar o dată pe an;
numărul românilor care au cel puţin o facultate şi care trăiesc în alt stat a crescut cu 144% faţă de 2008;
România pierde circa 50.000 de dolari pentru fiecare absolvent de studii superioare care părăseşte ţara.
Astfel se confirmă că „România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2020 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu aproape 29.000 de persoane. În cursul anului 2020, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (54,1%), în rândul imigranţilor, tot bărbaţii au fost majoritari (60,5%)”, arată inclusiv datele INS.
Câteva dintre soluţiile posibile identificate la nivelul cabinetului meu parlamentar sunt următoarele:
Măsuri dedicate stimulării întoarcerii tinerilor în România, prin pachete de sprijin consistente privind integrarea pe piaţa muncii, acces la servicii, oportunităţi educaţionale şi profesionale, subvenţionarea unor iniţiative antreprenoriale, investiţii în sectoare de activitate strategice pentru economia viitorului - cercetare, dezvoltare, inovare, digitalizare;
Soluţionarea disparităţilor privind accesul la oportunităţi profesionale de calitate în funcţie de mediul de provenienţă (rural/urban, apartenenţa la minorităţi), pentru a genera un cadru armonios pentru dezvoltarea familiilor în orice comunitate, inclusiv prin măsuri de încurajare a economiei locale, granturi pentru antreprenoriat, cu precădere antreprenoriatul social (o economie digitală a oportunităţilor pentru tinerii care îşi formează familii);
Oportunităţi de formare pe tot parcursul vieţii, skilling şi reskilling, pentru adaptarea tinerilor la noile nevoi şi tendinţe de pe piaţa muncii - facilităţi pentru întâmpinarea provocărilor şi inovaţiilor generate sub egida tranziţiei verzi şi transformării digitale;
Încurajarea noţiunii de antreprenoriat de familie prin granturi specifice pentru tinerele familii care îşi propun să iniţieze afaceri, cu precădere în domenii specifice acestei formule - agricultura, spre exemplu;
Servicii sociale performante, la standarde europene, accesibile în orice comunitate, inclusiv în mediul online în funcţie de specificul acestora;
Măsuri pentru sporirea natalităţii: subvenţionarea tratamentelor de fertilitate, servicii dedicate sănătăţii mintale, programe de planificare familială (cu precădere în mediile defavorizate), accesibilizarea serviciilor de îngrijire medicală pentru femeile aflate în risc de excluziune socială în timpul sarcinii, programe de educaţie sexuală şi pentru sănătate, subvenţionarea creşelor, măsuri dedicate facilităţilor de locuire;
Măsuri privind oportunităţile profesionale pentru tinerele familii şi sprijinirea acestora în vederea inserţiei pe piaţa muncii: un cadru care să prevină discriminarea tinerelor mame şi să le ocrotească drepturile, facilităţi specifice (program redus, acces la creşe, bonusuri pentru creşterea copilului, etc);
Reformă educaţională centrată în jurul elevului;
Programe comunitare de educaţie parentală, dezbateri publice, campanii de informare şi servicii de consiliere la nivel local în contextul construirii unei familii;
Comunităţi prietenoase cu mediul, implicit prietenoase cu ideea dezvoltării unui stil de viaţă sănătos, prin spaţii verzi, locuri de joacă şi o viaţă comunitară prosperă;
Măsuri de sprijin în creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copiilor (se poate menţiona şi Garanţia pentru Copii la nivelul UE pe care lucrează Dragoş Pîslaru): servicii comunitare solide, burse şi sprijin financiar pentru familiile defavorizate, oportunităţi extracurriculare armonioase, centre locale dedicate copiilor şi integrării acestora, măsuri antidiscriminatorii,
Implicarea directă a tinerilor în procesele de luare a deciziilor pe teme legate de probleme demografice, sociale şi de muncă, pentru a ne asigura că intervenţiile de politică publică sunt incluzive, solide şi bazate pe o paradigmă participativă;
Legalizarea parteneriatului civil în România şi reforma armonioasă a sistemului de adopţie.
Subiectul demografiei este unul de importanţă naţională. O ţară din care populaţia pleacă în ritm accelerat nu se poate dezvolta accelerat iar sustenabilitatea e pusă la o grea încercare.
|
