|
primită de la domnul deputat Viorel Băltăreţu (Grupul parlamentar al USR)
Transformarea digitală: România în deceniul digital european
Fac această declaraţie în contextul publicării recente, de către Comisia Europeană, a ediţiei din 2021 a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI). România se situează pe ultimul loc între cele 27 de state membre ale UE.
În cele patru domenii urmărite, România ocupă următoarele poziţii: capitalul uman, locul 26, conectivitatea în bandă largă, locul 10, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi locul 25, respectiv digitalizarea serviciilor publice digitale, locul 27.
Cu toate acestea, contextul extern ne este favorabil.
În faţa provocărilor globale ale competitivităţii, dar şi a nevoii interne de a construi o societate digitală prosperă şi incluzivă, UE mobilizează resurse fără precedent, prin intermediul noului buget multianual (cadrul financiar multianual – CFM) şi al Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.
Apoi, România are o poziţie solidă în regiunea central-europeană. Avem un potenţial semnificativ de creştere digitală, datorat infrastructurii digitale şi unui ecosistem tehnologic efervescent, cu o plajă mare de talente.
De unde începem?
Cred că primul pas e digitalizarea serviciilor publice. Doar 16 % dintre utilizatorii online români interacționează activ cu serviciile de e-guvernare, în comparație cu media UE de 64%.
Prin digitalizare, vom obţine simplificarea interacţiunii dintre administraţia publică şi contribuabili, reducerea frecvenţei erorii umane şi deci o administrare mai eficientă, reducerea incidenţei faptelor de corupţie în administraţia publică şi îmbunătăţirea gradului de colectare a taxelor.
Cred că stă în puterea noastră, aici în Parlament, de a vota legi pentru digitalizarea serviciilor publice, precum este şi cea privind obligativitatea pentru administraţiile publice de a oferi opţiuni de plată non-cash pe platformele proprii sau pe cele existente deja. Sper că vom beneficia de suportul dumneavoastră în scopul implementării acestei iniţiative legislative.
Apoi, integrarea tehnologiilor digitale în procesele economice va avea impact direct asupra creşterii competitivităţii si productivităţii economiei româneşti. Acum, de exemplu, doar o treime din IMM-uri au un nivel de bază al digitalizării şi doar 17% profită de oportunitățile oferite de comerțul online, unde ar putea înregistra mai multe vânzări transfrontaliere.
Starea infrastructurii digitale este una bună, singura arie în care ne bucurăm de un loc onorabil in statistica DESI.
Capitalul uman e o dimensiune inconsistentă. Pe de o parte, avem capital de talent tehnic semnificativ implicat în domeniul IT, dar, la celălalt capăt, avem un procent important din populaţie analfabetă digital. Cu alte cuvinte, ne confruntăm cu o penurie de specialiști IT la nivelul forței de muncă generale. Trebuie să profităm de şansa pe care ne-o oferă PNRR: bugetul total alocat în mod specific dezvoltării competențelor digitale este de aproximativ 1 267 de milioane EUR.
Este doar începutul, dar trebuie să apăsăm acceleraţia digitalizării, pentru ca toţi să beneficiem pe deplin de bunăstarea oferită de o societate digitală incluzivă.
|
