|
primită de la doamna deputat Rodica Paraschiv (Grupul parlamentar al PSD)
PSD caută soluţii nu numai pentru rezolvarea problemelor de sănătate pe termen scurt, ci şi a celor structurale. Un exemplu: medicina primară
Partidul Social Democrat se implică atât în rezolvarea problemelor pe termen scurt, cât şi a celor care vizează deficienţele structurale existente în politicile din domeniul sănătăţii publice din România.
Știm cu toţii că Legea fundamentală, Constituţia României, stipulează, la articolul 34, că dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat, statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice.
Una dintre componentele esenţiale ale sistemului sanitar românesc este medicina primară, asigurată prin intermediul cabinetelor medicilor de familie. În situaţia dificilă cu care ne confruntăm, la nivel naţional, din cauza pandemiei de coronavirus, un nou semnal de alarmă a fost tras de către ministrul Sănătăţii, domnul Alexandru Rafila: în câţiva ani, medicina primară ar putea intra într-un colaps, din cauza scăderii numărului medicilor de familie, provocată de ieşirea naturală din sistem.
De aceea, este de datoria noastră să adoptăm cât mai curând - în colaborare cu toate instituţiile din domeniul sanitar, cu universităţile de Medicină şi cu organizaţiile care reprezintă medicina primară - noi politici publice în această privinţă.
Deficitul de medici de familie, foarte pregnant în special în localităţile rurale ale ţării, reduce drastic accesul locuitorilor din aceste zone la serviciile medicale primare. Iar în ultimii doi ani, cu pandemia care a lovit crunt sistemul sanitar din România, medicii de familie au rămas singura posibilitate a pacienţilor din zonele mai puţin favorizate de a obţine tratamente pentru afecţiunile lor medicale.
Situaţia va deveni, însă, critică în următorii ani, dacă nu se iau măsuri concrete şi clare cât mai curând. Majoritatea medicilor de familie se apropie de vârsta de pensionare, iar - odată cu reducerea numărului profesioniştilor din medicina primară, indiferent dacă pandemia se va fi sfârşit sau nu - presiunea pe spitale va creşte din nou.
De altfel, chiar şi instituţia Avocatului Poporului a emis, în anul 2021, un Raport special privind lipsa medicilor de familie din mediul rural, prin care se constată că în 212 localităţi din mediul rural nu există medic de familie, 665 de posturi de medici de familie fiind vacante. În unele judeţe, absenţa medicilor de familie are consecinţe serioase, populaţia nu are unde să meargă decât la spital, iar în perioada pandemiei a fost şi este în continuare foarte dificil pentru bolnavii care au nevoie de asistenţă medicală aproape de domiciliu.
Este tot mai clar faptul că o acutizare a deficitului de medici de familie ar avea implicaţii grave asupra stării de sănătate a populaţiei, nu numai în mediul rural din anumite zone ale României, ci ar putea deveni o situaţie generală. Iar urmările ar fi crunte!
Ce se poate face pentru a nu se ajunge acolo?
Potrivit asociaţiilor profesionale de medicină primară, trebuie găsite direcţiile comune pentru iniţierea unor politici publice în domeniul sanitar care să încurajeze absolvenţii universităţilor de medicină să se orienteze către specialitatea medicină de familie. Implicarea autorităţilor publice locale - prin accesarea fondurilor destinate locuinţelor pentru specialişti - este o altă posibilitate de a-i atrage pe tinerii absolvenţi de medicină să urmeze o carieră în medicina primară. De asemenea, este importantă asigurarea infrastructurii necesare pentru desfăşurarea activităţii cabinetelor de medicină de familie, acolo unde aceasta lipseşte cu desăvârşire.
Practic, sistemul medical din România are nevoie de o reformă reală, poate chiar şi de o nouă Lege a Sănătăţii, care să pună accent şi pe partea de prevenţie în domeniul sănătăţii publice, dar şi pe susţinerea mult mai concretă a activităţii de medicină primară şi nu numai.
|
