|
primit de la doamna deputat Oana-Silvia Țoiu (Grupul parlamentar al USR)
Comisia juridică din Senat a refuzat să voteze legea prin care violatorii minorilor nu mai scapă de închisoare
Propunerea legislativă 494/2021 a USR care stabileşte limita de vârstă sub care un act sexual cu un minor este încadrat automat la viol, cu pedepsele aferente, era pe ordinea de zi, pentru a fi votată, marţi, 8 februarie, în Comisia juridică din Senat, dar preşedinta Comisiei, Iulia Scântei, a închis şedinţa înainte ca votul să aibă loc, deoarece au invocat lipsa cvorumului. Termenul de raport şi de vot în Senat nu va mai putea fi îndeplinit.
„România are deja două condamnări la CEDO pentru că justiţia română a considerat că violul unei fetiţe de 11 ani poate fi încadrat la infracţiunea de act sexual cu un minor. Raportul Inspecţiei judiciare din 2021 arată că este necesară o reglementare legislativă care să aducă claritate în practica instanţelor româneşti. La nivel uman şi societal este absurd să considerăm ca firesc actul sexual dintre un adult şi un copil şi să acceptăm pedepse cu suspendare pentru acei infractori. România trebuie să îşi protejeze copiii de prădătorii sexuali şi să îi trimită la închisoare cu executare”, a declarat Monica Berescu, deputat de Iaşi si coiniţiator.
„Peste 100.000 de români au depus semnături la Parlament cerând tuturor partidelor o lege care protejează copiii, nu agresorii. ONG-urile şi platforma civică Declic au fost prezente în fiecare etapă de dezbateri, susţinând vocea acestora. Cetăţenii au fost prezenţi la muncă, dar nu şi toţi senatorii. Am depus legea pentru că suntem datori să protejăm copiii şi pentru că inacţiunea ne-a adus aici. România a devenit principala ţară sursă de trafic de persoane şi una în care violatori condamnaţi pot pleca a doua zi cu pedeapsă cu suspendare acasă, deşi am avut şi noi în Codul Penal pedepse dure de 10-20 de ani. Cer preşedintei Iulia Scântei şi Comisiei juridice din Senat să publice lista celor 7 senatori care au plecat înainte de a discuta şi vota acest punct de pe ordinea de zi. Prezenţa parlamentarilor la şedinţe este informaţie de interes public.", a precizat Oana Țoiu, deputat şi coiniţiator, fosta preşedintă a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor.
„Proiectul de lege va merge acum la Camera Deputaţilor, unde nu are termen pentru dezbatere şi vot. Asta înseamnă că el poate fi închis într-un sertar pentru foarte mulţi ani de acum încolo. Poate până când clasa politică se va hotărî să şi-l asume. Sau poate niciodată. Aceasta este politica responsabilă de care ne vorbesc partidele vechi? Pot ei dormi liniştiţi noaptea ştiind că România este ultima ţară din UE care nu protejează copiii de violatori?”, a transmis Anca Dragu, coiniţiator, senator USR si fostă preşedintă a Senatului.
„Legislaţia penală din acest moment din România lasă prea mult spaţiu de interpretare instanţelor în ceea ce priveşte agresiunile sexuale împotriva minorilor, totul depinzând de stabilirea existenţei sau nu a discernământului acestora la momentul unei relaţii sexuale cu un major. Rămâne aşadar prea mult loc pentru subiectivism, iar această iniţiativă exact acest lucru îşi propune să îl elimine. Lipsa asumării unei poziţii de către alte partide din Parlament este îngrijorătoare pentru că echivalează, de fapt, unei lipse de îngrijorare pentru actualele agresiuni sexuale împotriva minorilor”, a arătat Andrei Lupu, avocat şi deputat USR.
Peste 500 de pedofili, găsiţi vinovaţi prin hotărâri definitive, îşi execută pedepsele în libertate în România. Alte mii şi le-au ispăşit deja, tot fără a executa o zi de închisoare.
În ultimii şase ani, 2.732 de dosare cu privire la infracţiunea de act sexual cu un minor au ajuns în instanţele româneşti, din care în 252 de dosare s-a pus în discuţie valabilitate consimţământului victimelor minore. Din cauza dificultăţilor de administrare a probatoriului şi a determinării dacă a existat sau nu consimţământ valabil exprimat, multe acte sexuale cu un minor au fost încadrate ca acte sexuale consimţite şi nu ca infracţiune de viol - vârsta fragedă nereprezentând în ansamblul probatoriu un element decisiv în a determina dacă victima ar fi putut exprima un consimţământ valabil.
În perioada 2009-2013, au fost pronunţate 32 de sentinţe/decizii în cazuri de abuz sexual împotriva unor victime minore, iar mai bine de o treime dintre acestea consemnează fapta penală incriminată ca fiind actul sexual cu un minor, instanţele considerând că fete cu vârste cuprinse între 11 şi 14 ani au consimţit să întreţină relaţii sexuale cu bărbaţi având vârste cuprinse între 19 şi 38 de ani.
Cele de mai sus sunt doar cazurile cunoscute, întrucât judecarea unor dosare are loc în şedinţă nepublică, cum sunt unele dintre cele care implică infracţiuni la viaţa sexuală, în care persoanele vătămate au vârsta sub 18 ani. Ce se întâmplă în astfel de procese rămâne strict între cei aflaţi în sala de judecată.
Am propus modificarea Articolului 218 din Codul Penal, ca acesta să incrimineze expres ca infracţiune de viol comiterea unui raport sau act sexual cu un minor care nu a împlinit vârsta de 16 ani, limita de vârstă minimă în statele din Uniunea Europeană, iar pedeapsa prevăzută de lege să fie cuprinsă între 7 şi 12 ani şi interzicerea unor drepturi. Limita de vârstă este preluată din incriminarea infracţiunii de act sexual cu un minor, iar pedeapsa este cea prevăzută de actualul Cod penal, pentru infracţiunea de viol comisă împotriva unui minor.
Totodată, 100.000 de români susţin limita de vârstă de 16 ani deja în petiţia depusă la Parlament. Țări precum Belgia, Cipru, Spania, Finlanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Letonia, Țările de Jos au deja limita de vârstă cuprinsă între 16-17 ani.
Iniţiatorii Legii 494/2021 sunt deputaţii USR Monica-Elena Berescu, Oana Țoiu, Andrei Lupu şi senatoarea USR, Anca Dragu.
|
