|
primită de la domnul deputat Ervin Molnar (Grupul parlamentar al PNL)
Revitalizarea învăţământului liceal tehnic şi profesional, o şansă pentru diminuarea deficitului de forţă de muncă
Impulsionarea învăţământului liceal tehnic şi profesional reprezintă o şansă uriaşă pentru România anilor următori, în contextul deficitului acut de forţă de muncă cu care ne confruntăm, accentuat, din păcate, în ultimii doi ani de pandemie.
În acest context mai puţin favorabil, Guvernul a fost nevoit să majoreze contingentul de muncitori nou admişi pe piaţa autohtonă a forţei de muncă la 100.000, având în vedere că oferta agenţilor economici este net superioară cererii de angajare din partea românilor. Pentru a rezolva aceste lipsuri din sistem, a fost nevoie imperativă de suplimentarea prezenţei muncitorilor extracomunitari, deoarece este clar că nu existau alte soluţii pentru salvarea unor sectoare esenţiale ale economiei, precum construcţiile, HoReCa şi agricultura.
Pe de altă parte, învăţământul profesional şi tehnic, în integralitatea sa, cuprinde trei niveluri de calificare distincte, după cum urmează: învăţământul liceal - filiera tehnologică, cu durata de 4 ani, organizat după finalizarea clasei a VlII-a, ai cărui absolvenţi pot dobândi certificat de calificare de nivel 4 al Cadrului naţional al calificărilor; învăţământul profesional cu mai multe alternative: învăţământ profesional de stat, organizat după finalizarea clasei a VlII-a, ai cărui absolvenţi pot dobândi certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor; stagii de pregătire practică cu durata de 720 de ore, organizate după finalizarea clasei a X-a de liceu, în urma cărora absolvenţii pot dobândi certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor; învăţământul postliceal, care cuprinde şcoala postliceală şi, respectiv, şcoala de maiştri, cu durata cuprinsă între 1,5 şi 3 ani, organizat după finalizarea liceului, ai cărui absolvenţi pot dobândi certificat de calificare de nivel 5 al Cadrului naţional al calificărilor.
În România funcţionează în prezent un număr de aproximativ 1.200 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic, în care sunt şcolarizaţi peste 400.000 de elevi, în învăţământul tehnologic, profesional, postliceal şi stagii de pregătire practică. Este lăudabil că, din acest punct de vedere, avem acum cifre mai mari decât în anul şcolar 1989-1990, când la nivel naţional funcţionau 798 de unităţi de învăţământ profesional, în care erau şcolarizaţi 304.533 elevi.
Este cât se poate de evident că, pe fondul crizei de personal calificat din economie, este nevoie de suplimentarea unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic, mai ales în domeniile care se confruntă cu probleme, cum sunt mecanică, electric, electronică şi automatizări, comerţ, turism şi alimentaţie, industrie alimentară, prelucrarea produselor din lemn, industrie textilă şi pielărie, construcţii, instalaţii şi lucrări publice, estetica şi igiena corpului omenesc, protecţia mediului, agricultură.
În concluzie, consider că este nevoie să investim mai mult în şcolile profesionale şi de meserii, atât pentru pregătirea corespunzătoare a tinerei generaţii, în acord cu necesarul pieţei forţei de muncă, dar şi în vederea relansării economiei naţionale şi a salvării afacerilor în care românii au investit bani, timp şi muncă ani de zile.
|
