Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Relaţii publice > Versiunea pentru printare

primită de la preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, domnul deputat Ioan-Sabin Sărmaş (Grupul parlamentar al PNL)
Reformă fără precedent în serviciile publice din România: Legea Interoperabilităţii a fost adoptată ieri de Camera Deputaţilor. Momentul marchează sfârşitul birocraţiei şi al dosarului cu şină

Adoptarea Legii Interoperabilităţii reprezintă un pas important şi esenţial pentru digitalizarea administraţiei publice şi a României.

Odată cu implementarea platformei naţionale de interoperabilitate, cetăţenii vor asista la o adevărată revoluţie a modului în care sunt livrate serviciile publice.
Eficientizarea interacţiunii dintre instituţii şi autorităţi, eliminarea birocraţiei, diminuarea timpului alocat obţinerii documentelor, dar şi creşterea transparenţei actului administrativ sunt principalele efecte ale Legii privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea platformei naţionale de interoperabilitate, iniţiată de Sabin Sărmaş, preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a Camerei Deputaţilor.
Textul de lege, la care s-a lucrat în grupul de lucru Law and Technology Lab al Comisiei IT&C, s-a bucurat de susţinerea parlamentarilor, fiind votat ieri în Plen de 274 deputaţi din cei 278 prezenţi. Acest lucru reflectă necesitatea sa, dar şi impactul benefic pe care prevederile actului normativ le vor avea asupra societăţii româneşti.
“Legea Interoperabilităţii nu este doar un obiectiv PNRR atins. Este o reformă fără precedent a modului în care se livrează serviciile publice în România. Imaginaţi-vă că orice serviciu public va arăta ca o cumpărătură online - câteva click-uri prin care cetăţeanul solicită respectivul serviciu, sau că va fi accesat printr-o simplă cerere, fără dosar cu şină, dacă cetăţeanul alege să meargă la ghişeu“, declară Sabin Sărmaş, preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.
Legea privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea platformei naţionale de interoperabilitate are la bază principiul “o singură dată“ (once-only), conform căruia, pentru a beneficia de un serviciu public, persoanele fizice nu mai trebuie să prezinte instituţiilor şi autorităţilor acte de stare civilă, documente care privesc bunurile pe care le deţin în proprietate sau date privind situaţia lor fiscală existente la ANAF. Aceste facilităţi se vor aplica şi persoanelor juridice, care nu vor mai mai fi nevoite să pună la dispoziţia instituţiilor publice copii ale certificatului de înmatriculare sau ale certificatelor constatatoare, la fiecare interacţiune cu acestea.
Prin platforma de interoperabilitate toate informaţiile necesare vor putea fi accesate în timp real de către funcţionarii publici, care vor verifica doar identitatea solicitantului, fără a-i mai pretinde prezentarea altor documente justificative sau constatatoare. Situaţia va fi similară şi în cazul serviciilor publice accesate exclusiv online, cetăţeanul având acces la toate datele deţinute de instituţiile publice, care privesc persoana sau bunurile sale.
Legea interoperabilităţii schimbă paradigma şi creează o infrastructură digitală integrată la nivelul administraţiei publice din România. Acest lucru marchează intrarea într-o nouă eră, în care rolul hârtiei este preluat de sisteme informatice.
“Practic, cu această lege, epoca documentelor printate din administraţia publică apune“, mai declară Sabin Sărmaş, iniţiatorul actului normativ.
Simplificarea interacţiunii cu instituţiile şi autorităţile publice va avea şi un impact economic major, implementarea în integralitate a legii generând o creştere a PIB-ului cu 0,5% - 0,8% şi economii de milioane de euro anual pentru bugetul de stat. În plus, comunicarea automată între autorităţile şi instituţiile publice va determina în timp eliminarea necesităţii prezenţei fizice a cetăţeanului la ghişeu.
Beneficiile acestui act normativ depăşesc graniţele naţionale, adoptarea Legii Interoperabilităţii contribuind la eliminarea fragmentării digitale între statele membre UE şi la implementarea pieţei unice digitale europene.
Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 25 septembrie 2026, 11:40