|
primită de la doamna deputat Mirela Furtună (Grupul parlamentar al PSD)
Noua reglementare pentru contractele part-time reprezintă o măsură socială
Foarte mulţi analişti economici şi politicieni de dreapta au atacat în mod permanent noua reglementare privind contractele part-time.
În fapt, noua reglementare vine în ajutorul angajaţilor aflaţi în situaţii vulnerabile şi care aveau cel mai mult de pierdut.
Voi menţiona, pentru început, categoriile care sunt exceptate de la noua reglementare. Astfel, pentru elevi şi studenţi, ucenici, persoane cu dizabilităţi, persoane care au un contract de muncă cu normă integrală şi persoanele care au mai multe contracte part-time a căror cuantum este cel puţin egal cu salariul minim garantat în plată.
Este evident că o persoană adultă nu poate avea un nivel minimal de trai cu un venit mai mic de 1.524 de lei pe lună, cât reprezintă venitul net pentru cei care au salariul minim pe economie.
Contractele part-time au fost folosite pe scară largă pentru „optimizarea fiscală”, adică pentru diminuarea contribuţiilor sociale datorate statului, pentru munca reală prestată.
E vorba de aşa-numita economie gri, în care există forme legale de plată a muncii la o valoare minimă (contractul part-time), dar în acelaşi timp diferenţa până la salariul negociat se plăteşte cash, „la negru”, direct angajatului fără nicio formă legală.
Faptul că aceste contracte erau folosite pe scară largă pentru munca la gri este demonstrat de numărul mare angajaţi care au fost trecuţi de pe contracte part-time pe contracte cu normă întreagă (la nivelul salariului minim), după aplicarea măsurii în 2018.
Din 1.550.000 de contracte part-time în 2017, după aplicarea măsurii 600.000 au fost transformate în contracte cu normă întreagă cu valoarea salariului minim pe economie. Restul de aproape 1 milion nu au fost afectaţi de măsură, pentru că angajaţii mai aveau un alt contract cu normă întreagă la un alt angajator.
De asemenea, folosirea abuzivă a contractelor part-time s-a putut vedea când Guvernul Orban a anulat măsura în 2020, iar 330.000 de contracte cu normă întreagă au fost transformate în contracte part-time, cu o reducere drastică a veniturilor pentru bugetul de la pensii şi sănătate.
Mai mult, a fost folosit de mulţi patroni care se angajau în propria firmă, cu o normă de 2 ore, pentru a plăti cel mai mic nivel de contribuţii, astfel încât aceştia să poată beneficia de asigurarea socială de sănătate.
În 2018, după aplicarea măsurii, au fost scoase la lumină din economia gri peste 600.000 de contracte de muncă. E vorba de persoane care erau plătite la 2 ore, care au fost trecute pe contract cu salariu minim, cu nu normă întreagă.
Veniturile din contribuţii sociale au crescut cu 180%, de la 1,9 miliarde lei în 2017, la 5,4 miliarde lei în 2018. Până în anul 2020, când Guvernul Orban a anulat măsura, deficitul la bugetul de pensii a fost diminuat de la 16 miliarde lei/an, la 2 miliarde lei/an.
Cei 600.000 de angajaţi şi-au câştigat drepturile cuvenite pentru pensiile care urmează să le obţină după ieşirea din activitate.
Această măsură, pe lângă faptul că protejează drepturile patrimoniale ale categoriilor de salariaţi vulnerabili, prin calcularea unei pensii juste (se va calcula la nivelul salariului minim, nu la nivelul unor contribuţii plătite pentru 2 ore), ajută la îmbunătăţirea capacităţii guvernului de a susţine puterea de cumpărare a pensionarilor şi la o creştere veniturilor pentru sistemul de sănătate, din care sunt susţinute tratamentele medicale pentru toţi cetăţenii.
|
