|
primită de la doamna deputat Oana Murariu (Grupul parlamentar al USR)
Prin noile legi ale justiţiei, PSD şi PNL împart discreţionar puterea din sistemul judiciar
În calitate de vicepreşedinte al Comisiei speciale pentru legile justiţiei din Parlament, trag un semnal de alarmă asupra formei pachetului legislativ propus de ministrul Justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, dar şi asupra direcţiilor pe care intenţionează să le impună parlamentarii de la PSD şi PNL.
Cea mai gravă problemă ţine de alocarea puterii în justiţie în mâna câtorva oameni, în loc de a diversifica atribuţiile, de a crea pârghii de control şi de a ne asigura că funcţiile de conducere sunt ocupate de specialişti cu cea mai potrivită pregătire, totul pentru o reformă reală în justiţie, care să fie în beneficiul românilor, dar şi prin care să scăpăm de supravegherea europeană şi internaţională în acest domeniu.
Mai jos, vă prezint 10 dintre propunerile extrem de periculoase ale acestui pachet legislativ care ridică, în primul rând, un semn de întrebare cu privire la independenţa justiţiei:
1. Puterea în justiţie se concentrează în câteva direcţii: procurorul general, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, preşedinţii curţilor de apel şi inspectorul judiciar şef.
2. Numirea procurilor de rang înalt urmează să fie făcută pe criterii politice de către politic.
3. Procurorului general i se acordă libertatea de a controla şi a interveni în orice dosar penal.
4. Secţiei pentru judecători din CSM îi este alocată cea mai mare putere.
5. Membrii CSM se pot revoca foarte uşor între ei.
6. Inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare i se acordă dreptul de a verifica şi decide în orice dosar disciplinar al unui magistrat.
7. Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu mai sunt evaluaţi în niciun fel.
8. Este eliminată majoritatea concursurilor pentru funcţiile de conducere din sistem, acestea urmând să fie ocupate de oameni numiţi.
9. În cazul funcţiilor unde este păstrat concursul, comisia de concurs se stabileşte discreţionar.
10. Cursurile la Institutul Naţional de Magistratură durează trei ani, astfel că ocuparea posturilor vacante va fi disponibilă abia peste patru ani.
Alături de colegii mei de la USR, dar şi de asociaţii de profil, ONG-uri, societate civilă, am depus sute de amendamente pe care facem tot posibilul să le promovăm şi să le explicăm pentru a fi aprobate şi a evita ca justiţia românească să ajungă să fie controlată de un grup restrâns de oameni de la vârful ierarhiilor, iar vocea celorlalţi specialişti să fie redusă la tăcere.
De asemenea, atragem atenţia cu cea mai mare îngrijorare că forma actuală a legilor justiţiei îndepărtează ţara noastră de principiile democratice europene la care am aderat.
|
