|
primit de la doamnele deputat Monica-Elena Berescu şi Oana-Silvia Țoiu (Grupul parlamentar al USR)
Iniţiativă pentru reinserţia mamelor minore în sistemul educaţional şi reintegrare socială
Deputatele USR, Monica-Elena Berescu şi Oana Țoiu, au depus un proiect de lege pentru protejarea mamelor minore.
Mamele adolescente sunt unul dintre grupurile vulnerabile care nu beneficiază de protecţii legislative adecvate, măsuri de reintegrare socială în cazul abandonului şcolar, sprijin în continuarea şcolii şi prevenirea sarcinii la adolescenţă.
Proiectul de lege propune introducerea unui Registru Naţional al Mamelor Minore (B565/2022
), prin care statul să creeze o bază de date cu adolescentele aflate în situaţie de risc/însărcinate, care să reflecte în detaliu situaţia la nivel naţional, regional şi local.
Suplimentar se introduce obligativitatea statului de a oferi posibilitatea cursurilor online într-un program dedicat reintegrării mamelor minore în sistemul educaţional, valabil pentru clasele V - XII. Programul, organizat cu participare online, va funcţiona ca alternativă pentru cursurile de zi. Ministerul Educaţiei va avea responsabilitatea asigurării tabletelor, programelor software şi a conexiunilor la internet necesare pentru derularea programului pentru fiecare dintre mamele adolescente. Prezenţa şi rezultatele vor fi echivalate cu cele de la cursurile la zi.
România este pe primul loc în Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de mame minore la categoriile de vârste 10 -14 ani şi 15-19 ani. Aproape 19% din totalul mamelor minore la nivel european proveneau din ţara noastră în 2019, potrivit Eurostat. În 2021, peste 19.500 de fete între 10 şi 19 ani au născut.
Sarcina în adolescenţă prezintă o provocare deosebită pentru serviciile de sănătate, serviciile sociale, şcolile, familiile şi în special pentru viitoarea mamă. Minora se supune unui risc deosebit, atât din punct de vedere medical, cât şi din punct de vedere şcolar şi social. Sarcina în timpul adolescenţei implică costuri sociale şi economice extrem de mari. Iar mama minoră nu are nicio sursă de venituri directe, 9 din 10 având doar alocaţia ca sursă proprie de venit.
Părăsirea timpurie a şcolii din cauza sarcinii şi a naşterii unui copil împiedică finalizarea unor cicluri educaţionale, ceea ce face aproape imposibilă găsirea unui loc de muncă mai târziu. Șomajul şi sărăcia determinate de lipsurile materiale vor afecta mamele adolescente şi copiii lor. 83% dintre mamele minore abandonează şcoala, potrivit Organizaţiei Salvaţi Copiii.
Cercetările arată că fenomenul este ciclic, reproducându-se în cadrul aceleiaşi familii, de la o generaţie la alta, cu instabilitate economică, socială şi sanitară. Vârsta medie este de 16 ani la naşterea primului copil, în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România, şi de 18 ani la al doilea copil.
Este nevoie de o abordare multidimensională, sensibilizarea comunităţii asupra nevoilor specifice în domeniu şi asigurarea unor servicii adaptate profilului psihologic şi emoţional al acestora. De asemenea, e necesară dezvoltarea unor reţele interinstituţionale de colaborare, cu definirea clară a rolurilor şi a responsabilităţilor. Astfel, dorim să punem bazele unei reţele de comunicare şi colaborare în domeniu introducând un sistem centralizat de date, un registru pentru mamele minore.
Multe adolescente însărcinate intră în contact cu sistemul de sănătate pentru prima dată în momentul naşterii copilului.
„Statul se uită de ani buni cum numărul acestor copile care au, la rândul lor, copii, a crescut atât de mult, încât România a ajuns să fie pe primul loc în UE la numărul de mame minore, totul fără a lua măsuri în mod concret şi fără a crea soluţii pentru a preveni sarcinile la adolescente sau a le sprijini în mod real pe aceste tinere să-şi crească copiii, să se întoarcă la şcoală, ca mai apoi să aibă o profesie.
Este de datoria noastră, ca societate, să le ajutăm pe aceste fete. Crearea unei baze de date la nivel naţional a adolescentelor aflate în situaţie de risc/însărcinate este primul pas în coordonarea colectării datelor între sectoare şi a utilizării acestora la nivel naţional, judeţean şi local. Odată creată baza de date, va fi uşor de identificat adolescenta cu risc de sarcină, vârsta mamei adolescente, vârsta tatălui (când este declarată), locul de origine, dacă este la prima sarcina sau are sarcini multiple, dacă a fost un abuz sau nu, starea de sănătate a bebeluşului şi a mamei etc. De asemenea, baza de date va include posibilitatea de alertare a diferitelor categorii de profesionişti, conform ghidurilor de colaborare în echipa interdisciplinară ce vor fi definite. Totodată, este extrem de important ca aceste fete să se întoarcă la şcoală, să nu fie marginalizate şi să poată integra rolul de mama cu educaţia, de aceea în proiect este prevăzută şi posibilitatea cursurilor online, fiind în obligaţia Ministerului Educaţiei să asigure infrastructura necesară. Este important ca, odată devenite mame, aceste fete să îşi continue educaţia în aşa fel încât să poată să devină parte activă a acestei societăţi şi să întrerupă ciclul de sărăcie la care sunt condamnate acum alături de bebeluşii lor”, explică Monica Berescu, deputată USR şi coiniţiator al legii.
„Acasă la noi, în România, unul din fiecare zece copii nou-născuţi are o mamă copil. Noi propunem câteva lucruri simple, dar importante: să acceptăm că au nevoie de sprijin pentru a nu ajunge la marginea societăţii, să poată avea acces la şcoală online, dacă aleg asta, cât îşi alăptează bebeluşul acasă, să fie transferate între asistenţii sociali şi nu uitate atunci când schimbă judeţul ca să evite ruşinea publică, să fie protejate şi în siguranţă, să asigurăm prevenţia necesară ca să nu mai avem copii care nasc copii. Situaţia lor este de vulnerabilitate extremă. Mai mult de jumătate nu au acces la apă curentă, pentru aproape toate unica sursă de venit este alocaţia şi locuiesc în gospodării de 5 persoane în două camere. Invităm profesioniştii din domeniu la o discuţie onestă din care să creştem şi să construim soluţiile pentru ele aduse în Parlament din practica de pe teren şi cea internaţională.
Știm din ultima cercetare a organizaţiei Salvaţi Copiii că doar în unul din cinci cazuri tatăl este şi el minor, de aceea este necesară şi o limită mai clară între abuz şi consimţământ. Legea depusă astăzi face parte din pachetul de legi împreună pentru fete alături de propunerea de lege pentru introducerea vârstei consimţământului, legea accesului la produse de igienă sanitară feminină în şcoli pentru fetele care nu şi le permit şi legea care permite victimelor violenţei domestice dreptul la locuire”, a declarat Oana Țoiu, deputat USR, coiniţiator, preşedintă a Comisiei pentru tineret.
Proiectul de lege pentru înfiinţarea programului naţional de sprijin şi registrului mamelor minore a fost înregistrat la Senat, fiind iniţiată transparenţa decizională. Mamele minore au fost lipsite de atenţia guvernării deşi sunt ani de zile de când România are evident o provocare mult mai mare decât celelalte state UE, dar sunt profesionişti implicaţi în prevenţie, în consiliere şi asistenţă şi vom organiza în perioada de transparenţă consultări în sistem hibrid. Cei interesaţi sunt rugaţi să scrie la email: monica.berescu@cdep.ro şi oana.toiu@cdep.ro până pe 30 septembrie 2022.
Proiectul de lege este coiniţiat de către deputatele USR, Monica-Elena Berescu şi Oana Țoiu, după consultări prealabile cu societatea civilă.
|
