|
primită de la doamna deputat Oana Murariu (Grupul parlamentar al USR)
Evaluarea magistraţilor, esenţială pentru creşterea încrederii populaţiei în sistemul judiciar, călcată în picioare de PSD-PNL-UDMR în noile legi ale justiţiei
Aproape 30% dintre românii chestionaţi în cadrul unui Eurobarometru, realizat în vara aceasta pe tema corupţiei în instituţiile publice, consideră că magistraţii de la instanţe şi parchete sunt corupţi. Alte cifre, de anul trecut, ne arată că percepţia românilor faţă de independenţa justiţiei este tot în jurul procentului de 30%.
De altfel, este destul de evident şi fără a consulta sondaje de opinie că sistemul judiciar din România are destule probleme de imagine şi în interiorul său, dar mai ales în spaţiul public. Cum se poate repara acest lucru? În ani de zile. Aşa cum a fost şi distrus, printre responsabilii politici, PSD şi PNL aflându-se în prim plan.
Desigur că există numeroase soluţii, dar una care ţine direct de creşterea încrederii este asigurarea cetăţeanului că magistraţii sunt oamenii bine pregătiţi şi integri înainte de orice. Cum ne asigurăm că se păstrează aceste două calităţi? Prin evaluări serioase, ca în orice alt domeniu.
Prin noul pachet de legi ale justiţiei s-ar fi putut aduce îmbunătăţiri semnificative, dar nu a inclus absolut nicio modificare în acest sens. La rândul lor, reprezentanţii CSM au declarat, în cadrul Comisiei speciale din Parlament, că evaluările magistraţilor sunt formale, dar nici ei nu au adus niciun amendament.
Mai mult, noua formă susţine eliminarea evaluărilor profesionale periodice ale judecătorilor de la instanţa supremă. De asemenea, în general, promovările sunt stabilite pe criterii de evaluare extrem de subiective, iar multe funcţii de conducere nu se ocupă prin concurs, ci prin numirea de către ,,şeful” instituţiei respective. Din păcate, numirea în sine poate să aducă atingere independenţei profesionale în cazul unui magistrat, ca şi pe cel de profesionalism.
Culmea este că domnul ministru Predoiu s-a folosit de cuvântul profesionalizare a sistemului în toate modurile în apariţiile sale din spaţiul public, dar nu i s-a părut însă o necesitatea atât de mare evaluarea serioasă a magistraţilor, astfel încât să regleze acest lucru în cadrul noilor legi.
În schimb, fără a încerca să compar mere cu pere, dar pentru a demonstra că există o obişnuinţă de a acţiona a majorităţii parlamentare, preocuparea a fost cum să le fie oferite noi facilităţi magistraţilor, cum ar fi cea pentru plata ratelor la credit ale magistraţilor, aşa cum senatorii PSD, PNL, UDMR şi AUR şi-au crescut salariile săptămâna trecută.
Este regretabilă preocuparea pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a magistraţilor, care este la un nivel care deja creează nemulţumiri în societate, invocând-o ca factor decisiv al independenţei acestora, în locul construirii de pârghii pentru apărarea principiilor morale a căror respectare s-ar răsfrânge direct în gradul de încredere a românilor.
În final, aş dori să-i dau o replică domnului Predoiu, ,,pe un ton serios”, aşa cum a precizat dumnealui - da, aceste proiecte sunt ,,nesusţinute de USR”, dar nu au primit nici avizul Comisiei de la Veneţia, de care coaliţia majoritară fuge şi au ridicat numeroase semne de întrebare la nivel european cu privire la independenţa justiţiei în România. Singurii care vor trebui să răspundă şi să-şi asume consecinţele, indiferent de natura lor, sunt reprezentanţii coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR.
|
