|
primită de la doamna deputat Elena Stoica (Grupul parlamentar al PSD)
Strategia de securitate a Mării Negre, primordială pentru România în noul context geopolitic
Ziua Internaţională a Mării Negre este sărbătorită în fiecare an în 31 octombrie, începând cu anul 1996, atunci când a fost semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră de către cele şase ţări riverane, Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina.
Aniversarea de astăzi implică o conotaţie desosebită, în contextul complicat al războiului din Ucraina şi a folosirii Mării Negre pe post de teatru de operaţii în cadrul agresiunii militare asupra ţării vecine.
În aceste condiţii, deciziile luate la nivel înalt de către Uniunea Europeană şi NATO, cu referire directă la Marea Neagră, sunt extrem de importante acum, nu doar pentru ţările riverane, ci şi în plan internaţional.
Adaptată noilor provocări şi concentrării de forţe militare ale Federaţiei Ruse în zona Mării Negre, România îşi recalibrează strategia de securitate destinată acestui areal, prin definirea precisă a obiectivelor de siguranţă naţională presupuse de evoluţia actuală.
În noul context geopolitic şi strategic, ţările membre ale Uniunii Europene pot contribui decisiv la susţinerea celor trei state din zona Mării Negre aspirante la aderare, aceasta fiind o reconcentrare a eforturilor pe dimensiunea integrării europene a Balcanilor Occidentali.
Concluzia majoritară a decidenţilor europeni este că este nevoie ca Ucraina, Georgia şi Republica Moldova să-şi demonstreze cât mai rapid capacităţile europene, în vederea reconfirmării politicii strategice de extindere.
În prezent, este evident că nu putem să mai discutăm de o poziţionare diferită în raport cu agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, criza războiului apropiind în mod real regiunile cu apartenenţă geografică şi geostrategică într-un singur front comun, cel european.
Balcanii de Vest şi zona Mării Negre constituie o zonă de importanţă strategică, iar România acordă un sprijin ferm şi principial viitorului european al celor trei ţări aspirante.
Ca stat riveran şi frontieră estică a NATO şi UE, România are acum un rol determinant în evoluţiile politice şi de securitate, cu implicaţii directe pentru siguranţa şi prosperitatea întregii Europe.
În paralel cu noua dimensionare a strategiei Mării Negre, ţara noastră militează pentru armonizara poziţiilor în materie de politici între statele membre ale Uniunii Europene şi cele candidate, iar tranziţia energetică este o politică esenţială unde avem nevoie de consens la nivel european.
În consecinţă, există premise considerabile ca războiul din Ucraina să poată reprezenta apariţia unui front de consolidare geopolitică, care să răspundă noilor ameninţări. Este, aşadar, imperios necesar ca România să acţioneze consolidat pentru a face faţă crizelor actuale, legate de securitatea energetică, alimentară, siguranţa lanţurilor de aprovizionare, stabilizare şi migraţie.
|
