|
primită de la doamna deputat Rodica Nassar (Grupul parlamentar al PSD)
Toleranţa, factor fundamental al păcii, democraţiei şi consolidării statului de drept
Prin Rezoluţia 51/95 din anul 1996, Adunarea Generală a ONU invită statele membre să celebreze în fiecare an, la 16 noiembrie, Ziua Internaţională a Toleranţei.
La 16 noiembrie 1995, statele membre ale UNESCO au adoptat, în cadrul Conferinţei generale de la Paris, „Declaraţia principiilor toleranţei”, care defineşte termenul de toleranţă ca fiind respectul, acceptarea şi aprecierea diversităţii şi bogăţiei culturale, precum şi a modalităţilor de exprimare a calităţii fiinţei umane.
Marcarea Zilei Internaţionale a Toleranţei are menirea să reamintească omenirii că intoleranţa este generatoare de violenţă şi, totodată, îndeamnă comunităţile să trăiască în pace şi respect.
Toleranţa este încurajată prin cunoaşterea, deschiderea spiritului, comunicare şi libertatea gândirii, conştiinţei şi credinţei. Toleranţa este armonia în diferenţe, ea nefiind doar o obligaţie de ordin etic, ci o necesitate politică şi juridică. Toleranţa este o virtute care face posibilă pacea şi contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii.
Toleranţa nu este nici concesie, nici condescendenţă, ori indulgenţă, este, mai ales, o atitudine activă generată de recunoaşterea drepturilor universale ale persoanei umane şi libertăţilor fundamentale ale altora. În nici într-un caz, toleranţa nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranţa trebuie să fie practicată de către toată lumea , respectiv indivizi, grupuri şi state.
Toleranţa este responsabilitatea care susţine drepturile omului, pluralismul (inclusiv pluralismul cultural), democraţia şi statul de drept. Ea implică respingerea dogmatismului şi absolutismului şi confirmă normele enunţate în instrumentele internaţionale cu privire la drepturile omului.
În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranţa nu înseamnă nici a tolera nedreptatea socială, nici a renunţa la propriile convingeri, nici a face concesii în această privinţă. Ea semnifică acceptarea faptului că fiinţele umane, care se caracterizează natural prin diversitatea aspectului lor fizic, prin situaţia lor, felul de exprimare, comportamentele şi valorile lor, au dreptul de a trăi în pace şi de a fi ceea ce sunt.
Toleranţa este un principiu de bază al democraţiei în societăţile multietnice şi multiculturale. Cu toate acestea, intoleranţa continuă să afecteze vieţile a milioane de oameni din întreaga lume. Intoleranţa poate lua forma marginalizării grupurilor vulnerabile şi excluderii acestora din orice fel de participare la viaţa socială şi politică.
Educaţia este mijlocul cel mai eficient pentru prevenirea intoleranţei. În centrul tuturor eforturilor de promovare a toleranţei trebuie să fie dialogul, atât dintre indivizi, cât şi dintre diferite culturi şi civilizaţii. În lipsa dialogului, diversitatea culturală este pusă în pericol. Cred că suntem obligaţi să învăţăm să ne respectăm şi să recunoaştem drepturile şi convingerile altora.
Toleranţa este responsabilitatea de a susţine drepturile şi libertăţile esenţiale ale omului, democraţia şi statul de drept. Este cel mai puternic fundament pentru pace şi reconciliere, un principiu de bază al dezvoltării durabile ce asigură supravieţuirea societăţilor.
Suntem, la nivel global, într-o perioadă de schimbări majore, rapide şi de multe ori năucitoare, mai ales din cauza războiului din Ucraina. În acest context, toleranţa trebuie să ne călăuzească pe un drum comun, cel al solidarităţii şi în spiritul unui viitor predictibil.
Susţin toleranţa ca o condiţie esenţială a păcii şi democraţiei şi sunt sigură că este necesară şi pe scena politică autohtonă.
|
