|
primită de la doamna deputat Ana Loredana Predescu (Grupul parlamentar al PSD)
Cum păstrăm forţa de muncă în ţară în contextul Schengen?
Piaţa muncii din România se confruntă cu o criză majoră din cauza lipsei de forţă de muncă, cu precădere în zona activităţilor care nu necesită studii superioare sau pregătire specializată.
Firmele româneşti din industria ospitalităţii (HoReCa), firmele de construcţii, firmele din domeniul agriculturii şi din transporturi se confruntă cu lipsa acestei forţe de muncă şi, prin urmare, sunt obligate să importe forţă de muncă din state aflate în spaţiul extracomunitar, în general din state din Asia.
Un raport ONU arată că România este a doua ţară din lume, după Siria, în topul celor care au pierdut, din cauza migraţiei, cei mai mulţi locuitori. Diferenţa este că în Siria a fost război. La noi, mare parte din forţa de muncă internă a plecat în străinătate pentru locuri de muncă mai bine plătite.
Din punct de vedere al forţei de muncă, integrarea României în Schengen are şi un revers al medaliei întrucât nu aduce numai beneficii.
Odată cu deschiderea graniţei cu Ungaria, există riscul ca fenomenul migrării forţei de muncă non-UE să se amplifice şi mulţi lucrători care vin în România, cu viză de muncă, să migreze spre Vestul Europei.
În acest context, este de datoria noastră, atât a Guvernului, cât şi a Parlamentului de a identifica soluţiile punctuale la legislaţia actuală:
1. Pentru a ne păstra forţa de muncă în ţară, fie ea internă sau externă;
2. Pentru a descuraja lucrătorii non-UE să părăsească, sub contract, angajatorii români care au suportat cheltuielile aducerii lor în ţară, şi să profite astfel de vizele de muncă din România pentru a migra spre Vestul Europei.
Fiecare potenţial risc pentru România de a-şi pierde forţa de muncă trebuie tratat cu seriozitate, iar angajatorii români trebuie protejaţi.
|
