|
primit de la preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, domnul deputat Adrian Solomon (Grupul parlamentar al PSD)
În data de 22 noiembrie 2022, după nenumărate dezbateri şi consultări cu reprezentanţii partenerilor sociali, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor a reuşit să finalizeze dezbaterile şi să dea un vot favorabil asupra propunerii legislative privind dialogul social – Plx 715/2018, iniţiată de doi parlamentari, respectiv deputaţii Adrian Solomon şi Gabriel Petrea.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat raportul Comisiei pentru muncă în data de 23 noiembrie 2022.
Propunerea legislativă îşi propune să îmbunătăţească cadrul de reglementare privind desfăşurarea dialogului social în România, atât bipartit, cât şi tripartit, propunând o nouă Lege a dialogului social, concomitent cu abrogarea legii existente.
Totodată, lărgirea conţinutului contractelor colective de muncă prin includerea, printre altele, a măsurilor privind armonizarea vieţii de familie cu obiectivele profesionale, ca aspect care ţine de asigurarea calităţii muncii, reprezintă un progres faţă de reglementarea anterioară.
Demarate încă din anul 2019, dezbaterile asupra iniţiativei legislative au avut loc pe parcursul a peste 20 de şedinţe, soldate, în data de 12 octombrie 2020, cu un prim raport de adoptare cu amendamente.
Ca urmare a deciziei Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din data de 16 noiembrie 2022, propunerea legislativă a fost retrimisă Comisiei pentru muncă şi protecţie socială în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.
În cadrul dezbaterilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, în colaborare cu Ministerul Muncii si Solidarităţii Sociale şi reprezentanţii organizaţiilor sindicale şi patronale, a preluat în prevederile propunerii legislative recomandările primite din partea Organizaţiei Internaţionale a Muncii.
România şi-a asumat, prin PNRR, în cadrul Componentei 14 – Buna Guvernanţă – Investiţia 4 - Creşterea capacităţii organizaţiilor societăţii civile, de a promova cetăţenia activă, de a se angaja profesional în planificarea şi implementarea politicilor publice privind drepturile sociale abordate de PNRR.
În vederea îndeplinirii cerinţelor Jalonului 499 din cadrul PNRR privind Legea Dialogului Social, care prevede un dialog social şi o negociere colectivă semnificativă şi oportună, au avut loc noi discuţii cu partenerii sociali reprezentantivi la nivel naţional.
Astfel, au fost adoptate amendamente prin care se reglementează:
Introducerea noţiunii de lucrător independent în scopul obţinerii dreptului acestora de a constitui sau de a adera la un sindicat. Acest drept le este recunoscut şi şomerilor.
Stabilirea unei proceduri clare de alegere a reprezentanţilor angajaţilor, precum şi a unui număr de reprezentanţi aleşi ai angajaţilor, de comun acord cu angajatorul, în funcţie de numărul total de angajaţi/lucrători. Dacă nu se realizează acordul, numărul de reprezentanţi aleşi ai angajaţilor este stabilit prin lege, respectiv cel puţin 2 şi cel mult 6.
Modificarea numărului de angajaţi necesar constituirii unui sindicat, de la cel puţin 3, la cel puţin 10 angajaţi din aceeaşi unitate sau cel puţin 20 de angajaţi din unităţi diferite ale aceluiaşi sector de activitate.
Dobândirea personalităţii juridice a sindicatului de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de acordare a personalităţii juridice şi nu de la data înscrierii hotărârii judecătoreşti definitive în registrul special existent la instanţă.
Modificarea iniţiativei negocierii colective, în sensul în care ea va aparţine oricăruia dintre partenerii sociali, nu doar angajatorului sau organizaţiei patronale. De asemenea, iniţiatorului negocierii colective îi revine obligaţia de a convoca toate părţile îndreptăţite în vederea negocierii contractului colectiv de muncă.
eliminarea interdicţiei prin care organizaţiile sindicale se puteau afilia doar la o organizaţie sindicală de nivel superior;
obligaţia angajatorului ca, cel puţin o dată pe an, să permită organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale şi colective ale angajaţilor la care să participe şi reprezentanţii federaţiilor;
reducerea la 35% a pragului de reprezentativitate, cu reglementarea coerentă a procedurii de negociere colectivă pentru acoperirea extinsă a intereselor tuturor angajaţilor;
reducerea pragului privind criteriile reprezentativităţii la nivel sectorial pentru organizaţiile sindicale, de la 7% la 5% din efectivul angajaţilor economiei naţionale;
asigurarea dreptului de participare la negocierile colective a sindicatelor nereprezentative legal constituite la nivel de unitate şi neafiliate la federaţii sindicale din sectorul de negociere colectivă;
scăderea pragului de negociere colectivă obligatorie la nivelul unităţii care are cel puţin 10 angajaţi, precum şi la nivel de sector de negociere colectivă;
posibilitatea negocierii contractelor colective de muncă la nivel naţional;
în lipsa sindicatelor reprezentative la nivelul unităţii, pentru a declara grevă, s-a redus pragul de la jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii la cel puţin o pătrime din numărul acestora;
s-a redefinit noţiunea de sectoare de activitate în „sectoare de negociere colectivă” la care partenerii sociali convin să negocieze colectiv;
s-au completat atribuţiile Consiliului Naţional Tripartit, care va fi însărcinat, printre altele, şi cu reexaminarea Convenţiilor OIM neratificate şi a Recomandărilor OIM.
Ne dorim ca, prin intermediul noii legi a dialogului social votată astăzi, să venim în sprijinul comunicării şi susţinerii dialogului social pentru toate părţile implicate.
Noile reglementări sunt menite să contribuie la flexibilizarea constituirii organizaţiilor partenerilor sociali – organizaţii sindicale, respectiv patronale şi la facilitarea negocierii colective la nivel de unitate, grup de unităţi, la nivel sectorial şi la nivel naţional, având la bază ideea conform căreia un dialog social de tip proactiv, transparent şi constructiv, poate contribui la creşterea nivelului de trai, respectiv de confort social, atât al angajaţilor, cât şi al angajatorilor, şi la pace socială.
|
