|
primită de la doamna deputat Nicoleta-Matilda Goleac (Grupul parlamentar al PSD)
Ziua naţională a lecturii
Începând cu anul 2022, prin Legea 21/2022 a fost instituită ziua de 15 februarie ca Zi naţională a lecturii. Legea, mai mult decât necesară, a fost o contribuţie a Legislativului la o mai mare conştientizare a importanţei lecturii în viaţa fiecăruia dintre noi şi, implicit, la bunul mers al societăţii.
În acelaşi timp, ea a venit în sprijinul Executivului şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în vederea asigurării unui suport legal pentru acordarea sprijinului material, financiar şi logistic bibliotecilor, muzeelor, instituţiilor de învăţământ, organizaţiilor neguvernamentale, editurilor, precum şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile educaţiei şi culturii pentru organizarea de evenimente de încurajare a lecturii.
Desigur, de-a lungul anilor au apărut diferite statistici, unele elaborate de Eurostat sau de alte instituţii prestigioase din străinătate şi din România, în care puteam vedea că ţara noastră nu este, din păcate, printre statele care acordă o importanţă prea mare lecturii şi culturii, în general.
De exemplu, conform unui studiu efectuat între anii 2008-2015 de către Eurostat în 15 dintre statele Uniunii Europene, românii, alături de austrieci şi italieni, petrec în medie 5 minute pe zi cu cititul cărţilor, situându-se astfel pe penultimul loc, pe primul loc fiind Estonia, cu 13 minute, iar pe ultimul loc Franţa, cu doar două minute.
Fireşte, scăderea lecturii în rândul populaţiei nu este un fenomen singular, care se petrece doar în România. În studiul amintit mai sus, Eurostat mai arată şi că un procent de 1,1% din cheltuielile totale de consum au fost alocate de către cetăţenii europeni pentru cărţi şi ziare, acestea aflându-se în scădere de la an la an: de exemplu, în anul 1995 acestea se situau la 1,8%. Acest fapt confirmă conexiunea dintre obiceiurile de citit şi evoluţia societăţii, în ansamblu.
În ceea ce ne priveşte, odată ce semnalul de alarmă a fost tras, merită remarcat faptul că Executivul a alocat în anul 2022 cu 100% mai mulţi bani proiectelor culturale mari, dar şi pentru cele mici, independente. Mai mult, dorind să reducă din decalajul pe care îl are faţă de alte state membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte bugetul alocat culturii, România este printre statele din UE care au inclus cultura printre obiectivele finanţate din PNRR. Mai exact, 0,68% din PNRR sunt alocaţi acestui domeniu.
De aceea, deşi fiecare dintre noi este conştinent că lectura nu a omorât pe nimeni, ci a salvat, merită să amintesc faptul că studiile efectuate de Universitatea Sussex ne arată destul de limpede că lectura unei cărţi nu este doar un obicei recreativ şi educativ, ci este şi unul care are de-a face cu sănătatea: doar şase minute de lectură pe zi pot reduce nivelul stresului cu până la 68%! Mai mult, cei care au citit cel puţin o jumătate de oră pe zi o carte au trăit cu cel puţin doi ani mai mult decât cei care au citit reviste sau ziare.
În acelaşi timp, aş vrea să subliniez şi faptul că lectura unei cărţi ne mai fereşte de un alt pericol, cel al fenomenului „fake news”. A citi o carte înseamnă să avem nu doar cunoştinţe noi (devenim mai greu de minţit şi manipulat), ci să avem şi spirit critic, ceea ce, evident, ne face mult mai abili în a detecta ştirile false şi adeseori manipulatoare, a căror menire nu este decât de a destabiliza societatea, aşa cum am observat în timpul pandemiei de Covid-19 şi mai ales în ultimul an, de când la graniţele noastre se desfăşoară un conflict militar.
Amintindu-ne cele subliniate anterior, apreciez că o campanie de genul celei a consumului a minumum doi litri de apă pe zi se cuvine şi în ceea ce priveşte lectura unei cărţi: Citiţi cel puţin 30 de minute zilnic şi veţi fi mai înţelepţi, fericiţi, sănătoşi şi mai puţin expuşi stresului!
Închei, dorind să vă întipăriţi în minte deviza unei cunoscute edituri de la noi: „Ai atâtea vieţi câte cărţi ai citit!”
|
