|
primit de la doamna deputat Oana-Alexandra Cambera (neafiliat)
Parlamentarii Oana Cambera şi Dragoş Popescu lansează campania „Împreună pentru aer curat”, cu soluţii legislative privind calitatea aerului înconjurător
Parlamentarii Oana Cambera şi Dragoş Popescu lansează campania „Împreună pentru aer curat”, prin care promovează soluţii legislative pentru problemele de mediu cu care se confruntă în prezent multe zone din ţară.
Campania este lansată în contextul în care poluarea masivă a devenit o problemă majoră a României, cu multiple proceduri de infringement nerezolvate, în timp ce Camera Deputaţilor nu a reuşit încă să adopte o iniţiativă legislativă care ar aduce îmbunătăţiri semnificative.
Doar în luna ianuarie a anului 2023, peste 250 de cetăţeni ai judeţului Ilfov au făcut sesizări Gărzii de Mediu cu privire la calitatea precară a aerului. Senzorii de măsurare a calităţii aerului din Ilfov au arătat de mai multe ori la începutul acestui an faptul că limitele maxime admise la poluarea cu particule nocive au fost cu mult depăşite. Totuşi, aceste măsurători nu sunt luate în calcul pentru crearea şi implementarea unor măsuri iar instituţiile de mediu nu ţin cont de sesizările care vin dinspre populaţie.
Costul social asociat problemelor legate de poluare din România, calculat pe cap de locuitor/an, este cel mai mare din Uniunea Europeană, în valoare de 1.810 euro. La nivel de oraş, recordul este deţinut de Bucureşti, mai exact în valoare de 3.004 euro/cap de locuitori, ceea ce înseamnă că românii suferă cel mai mult dintre europeni atât din punct de vedere al sănătăţii, cât şi financiar.
Campania lansată include o petiţie pentru susţinerea unui proiect de lege care aduce măsuri pentru ameliorarea calităţii aerului. În Parlamentul României este înregistrat un proiect de lege care vine cu o gamă largă de soluţii şi actualizări ale legii privind calitatea aerului înconjurător. Proiectul a fost adoptat de Senat şi a primit avize favorabile în Camera Deputaţilor de la Comisia juridică, Comisia pentru tehnologia informaţiilor, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru drepturile omului. Pentru a deveni lege proiectul are nevoie de un raport de adoptare de la Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi să fie inclus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor. Campania Împreună pentru aer curat reprezintă un apel adresat cetăţenilor, specialiştilor în probleme de mediu şi ONG-urilor care lucrează pentru protecţia mediului să se alăture iniţiativei pentru a debloca acest proiect legislativ şi să semneze petiţia aici
(https://campaniamea.declic.ro/petitions/impreuna-pentru-calitatea-aerului-inconjurator).
„Calitatea aerului este, în acest moment, în România o problemă de sănătate publică! Prin neadoptarea unor măsuri, factorii de decizie îi îmbolnăvesc, zi de zi, pe oameni. Adulţi, copii, seniori, săraci sau bogaţi, respirăm cu toţii acelaşi aer, iar bolile asociate poluării au ajuns să omoare de 15 ori mai mulţi români decât accidentele rutiere. Prin această campanie, ne dorim să aducem în atenţia Camerei Deputaţilor care sunt efectele negative ale amânării votului pe acest proiect de lege. Trebuie să înţelegem cu toţii că propunerea legislativă trebuie adoptată urgent, acum”, a declarat deputata de Ilfov Oana Cambera.
„În prezent, legislaţia românească este incompletă şi neactualizată şi pentru că la nivelul Reţelei Naţionale pentru Monitorizarea Calităţii Aerului (RNMCA) există o serie lungă de probleme, precum puncte insuficiente de măsurare, echipamente vechi şi calibrate defectuos, problema informării ineficientă a cetăţenilor şi multe altele. Proiectul de lege ar rezolva o mare parte dintre aceste probleme şi ar reduce numărul anual mult prea mare de decese premature în rândul românilor, care în momentul de faţă este 29.000”, a declarat Dragoş Popescu, senator de Dâmboviţa.
Cu ce vine proiectul de lege în ajutorul luptei pentru îmbunătăţirea calităţii aerului:
extinde competenţele Gărzii Naţionale de Mediu în privinţa măsurării calităţii aerului;
crearea unui organism pentru gestionarea şi monitorizarea calităţii aerului, care promovează deciziile incluzive, cu participarea mediului academic şi a societăţii civile;
reţele de senzori pentru monitorizarea calităţii aerului;
asigurarea accesului la date deschise din RNMCA prin punerea acestora la dispoziţia publicului;
introduce o nouă obligaţie, în sarcina titularilor de activitate, de a transmite Gărzii Naţionale de Mediu rezultatele monitorizărilor în timp real, precum şi de a posta pe site-urile proprii valorile monitorizării.
definirea altor poluanţi;
Printre cele mai mari probleme identificate în privinţa calităţii aerului, se numără faptul ca în România 9 din 10 persoane respiră aer care depăşeşte limitele pentru poluare stabilite, iar în Bucureşti, poluarea aerului este responsabilă pentru 2869 de morţi premature în 2021 din cauza expunerii pe termen lung la poluarea cu PM2,5. Riscul îmbolnăvirilor este de 10 ori mai crescut pentru copii şi o serie de afecţiuni sunt influenţate negativ de poluare, spre exemplu riscul de accidente cerebrale vasculare creşte cu până la 30%.
În plus, România a fost condamnată în 2020 de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru depăşirea limitelor privind poluarea aerului cu pulberi în suspensie, PM10, în Bucureşti, iar o altă procedură de infringement este în derulare pe tema depăşirilor înregistrate la dioxidul de azot. În total, România are deschise nu mai puţin de şase proceduri de infringement pe tema calităţii aerului şi a poluării.
|
