|
primită de la domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa (neafiliat)
Diferenţe de atitudini între ţările europene – exemple de urmat
Recenta criză a cerealelor ucrainene a arătat clar cum stă treaba cu solidaritatea europeană, dar a demonstrat, mai ales, totala incapacitate de reacţie proactivă a lumii politice de la Bucureşti, mult mai preocupată de şperţurile dâmboviţene decât de protejarea intereselor naţionale!
În caz că aţi uitat, vă reamintesc că Uniunea Europeană a suspendat în mai 2022, pentru un an, taxele vamale la toate produsele importate din Ucraina, iar consecinţa acestei decizii a fost că în statele vecine Ucrainei au crescut sosirile de cereale, provocând suprasaturarea silozurilor şi prăbuşirea preţurilor locale.
Întrebat, pe bună dreptate, de ce mărfurile ucrainene nu au fost expediate în Africa şi în Orientul Mijlociu, aşa cum ar fi fost normal, un purtător de cuvânt al Comisei Europene a declarat că benzile de solidaritate au fost doar un plan de urgenţă pentru a scoate cereale din ţară, şi nu un acord comercial şi că, citez, ”nu este de competenţa noastră să judecăm, practic, care ar trebui să fie acea destinaţie finală”!
Deci, nimic despre ţările din prima linie de ajutor şi de tranzit, ”tranzit” cu ghilimele de rigoare, ţări care şi-au sacrificat agricultorii aducându-i la limita falimentului. Doar un mic ajutor, compensaţii financiare minime pentru creşterea cărora ministrul Daea în loc să se lupte la Bruxelles, a ales suplimentarea din bugetul statului, adică din banii noştri, reuşind să ilustreze, astfel, un vechi proverb pe care nu-mi permit să vi-l spun, dar vă las să vi-l închipuiţi!
În aceste condiţii, umilitoare de-a dreptul, salut decizia Poloniei, Ungariei şi Slovaciei de a interzice importurile de cereale şi produse din Ucraina – în cazul Slovaciei chiar grâu contaminat cu pesticide interzise în UE! Și, a propos de acest subiect, sunt curios şi câte controale s-au făcut în România asupra posibilei contaminări a cerealelor ucrainene, informaţii care, dacă s-ar confirma, ar reprezenta un adevărat atentat la sănătatea publică!
Ce face Bruxelles-ul? Ne ameninţă şi ne promite că va suplimenta compensaţiile, desigur, neavansând niciun orizont de timp! Comisia Europeană nici n-a catadicsit să ne spună cum sunt distribuie în mod egal cereale, floarea-soarelui şi alte materii prime din Ucraina în toate ţările Uniunii Europene, în schimb vrea solidaritate şi politici comune de nemişcare în front! Nu contează că mai bine de 14 milioane de tone de cereale au tranzitat România folosind infrastructura noastră, nu contează că avem pierderi de peste 200 milioane de euro, nu contează că am rămas singura ţară care, încă, mai permitem tranzitul cerealelor, ni se flutură prin faţa ochilor firimiturile a 10 milioane de euro compensaţii şi trebuie să adoptăm poziţia ghiocelului!
Până şi Bulgaria se gândeşte să ia în considerare măsuri protecţioniste pentru proprii agricultori!
Ce face Guvernul României? Nimic.
După jaful instituţionalizat din pandemie, după jaful ce a urmat liberalizării pieţei de energie, consider că această criză a cerealelor e încă un mare tun financiar pe care tot noi, românii, îl vom plăti!
Ceea ce este inacceptabil!
|