|
primită de la domnul deputat Vasile-Aurel Căuş (Grupul parlamentar al PNL)
15 august – dincolo de linia orizontului este mereu ţărmul Patriei
Herodot, părintele istoriei, se întreba cu două milenii şi jumătate în urmă, oarecum retoric, ce ne face pe noi, europenii, să fim aceia care, dintotdeauna, ne-am urcat în ambarcaţiuni mai mult sau mai puţin solide, dar animate de oameni aprigi şi îndrăzneţi, am călătorit dincolo de Orizont, acolo unde nimeni nu ştia cu exactitate ce se află, am pus piciorul pe misterioase ţărmuri noi, am cunoscut oamenii care trăiau acolo şi i-am întrebat, cu mintea curioasă şi inima deschisă spre nou, despre obiceiurile, rosturile şi oportunităţile din ţările lor.
De fiecare dată, pe 15 august, privind la navele care trec prin faţa spectatorilor de pe ţărmul Mării Negre, mă întreb, asemenea lui, ce îi face pe aceşti oameni cu adevărat speciali să îşi lase în urmă casa, familia, prietenii, să se urce la bordul acestor ambarcaţiuni şi să le ghideze spre cele mai îndepărtate ţărmuri, unele dintre ele la fel de periculoase ca pe vremuri, în largul cărora navighează fie piraţi mânaţi de dorinţă de înavuţire uşoară şi rapidă, fie inamici istorici mânaţi de aceeaşi dorinţă de cucerire care îi împinge mereu din stepele Estului până pe câmpiile roditoare ale Vestului.
Și, oricât aş încerca să înţeleg ce trăiesc marinarii români sau ce au trăit când au patrulat coastele Libiei sau le-au păzit pe cele ale Somaliei, cred că acest lucru nu poate fi desluşit cu mintea. Poate că, de fapt, sufletul marinarului nu poate fi înţeles decât cu inima. Poate că acolo, departe în largul Mării, este ceva ce vorbeşte direct eului nostru cel mai ascuns şi, ca atare, nu îl putem decât simţi. Iar unii dintre noi fac asta mai bine şi mai uşor decât ceilalţi, şi pentru asta sunt cu adevărat speciali. Ei sunt, altfel spus, cei pe care îi numim Marinari.
De ziua lor, dar nu numai, noi suntem cei datori să răspundem dorului lor, pe care îl trăiesc pe mare, cu recunoştinţa noastră şi să înălţăm o rugă spre Sfânta Fecioară Maria, protectoarea lor: Preacurată, de-a pururi ocroteşte-i pe marinari şi adu-i mereu teferi înapoi la ţărmul Patriei! Vânt din pupa!
|
