|
primită de la domnul deputat Cristian-Paul Ichim (neafiliat)
Avem în continuare speciali, chiar dacă am votat o lege nouă
În stilul deja consacrat al Coaliţiei de la guvernare, am votat recent, aici în Camera Deputaţilor, pe repede înainte, noua lege a pensiilor de servicii sau legea pensiilor speciale aşa cum este cunoscută în spaţiul public. La fel de repede, s-a conformat şi preşedintele Johannis şi a promulgat legea.
Deşi jalonul din PNRR spune că aceste pensii trebuie să fie calculate în funcţie de cât a contribuit fiecare, coaliţia de la guvernare a învârtit şi răsucit această temă, astfel încât nimic nu s-a schimbat, iar reforma reală nu există. Cu toate că, miza acestui proiect de lege o reprezintă cele 3,2 miliarde de euro aferente jaloanelor privind reforma pensiilor şi a pensiilor speciale, reprezentanţii Coaliţiei nu ştiu să spună ce economii va aduce acest proiect la bugetul de stat.
Pensiile speciale sunt ca o boală incurabilă care macină echitatea şi dreptatea în societate. Raportul dintre cea mai mică pensie a unui magistrat care primeşte 18.445 lei/lună şi pensia medie pe economie, respectiv 1.926 lei/lună este de 10 la 1. Raportul dintre cea mai mare pensie a unui magistrat care câştigă 49.725 lei /lună) şi pensia medie pe economie este de 25 la 1.
Privilegiaţilor abia din 2062 li se va aplica principiul contributivităţii, aşa cum se aplică pentru sistemul pensiilor publice, adică pentru majoritatea românilor. Această abordare preferenţială este o sfidare faţă de poporul român şi trebuie să fie sancţionată. Extrem de sfidător este faptul că numărul celor care primesc pensii speciale a rămas aproape neschimbat în noua lege.
Noua lege nu rezolvă problemele de fond care au adus nemulţumire în societate şi au fost semnalate de Comisia Europeană: discrepanţa uriaşă faţă de pensiile medii obţinute prin contributivitate, lipsa acută de magistraţi în sistem şi posibilitatea pe care o au aceştia de a-şi mări singuri salariile şi, pe cale de consecinţă, pensiile.
Coaliţia de guvernare nu este interesată să rezolve inegalităţile majore între pensii. Ce trebuie să înţelegem din noua lege votată şi promulgată este că avem în continuare speciali, provocările reale din sistem nu se rezolvă , iar vârsta de pensionare a magistraţilor va ajunge la 60 de ani de abia în 2062. Aceasta înseamnă că doar viitorii studenţi la drept vor ieşi la pensie la 60 de ani. O reformă reală ar fi trebuit să înceapă cu mult înainte ca acest obiectiv să devină jalon obligatoriu în PNRR, de a cărui implementare depind banii de care avem nevoie pentru a moderniza România.
|
